Cunoscut cu porecla Pepe, José Mujica a condus Uruguay între 2010 și 2015. Actualul președinte, Yamandú Orsi, a anunțat, pe X, decesul predecesorului său: ”Vă mulțumim pentru tot ce ne-ați dat și pentru dragostea voastră profundă pentru poporul vostru”.
Cauza morții lui Pepe nu a fost făcută publică deocamdată, însă era cunoscut faptul că acesta fusese diagnosticat cu cancer la esofag. În ultimul său interviu, acordat BBC anul trecut, vorbea despre iminența morții fără să fie dramatic sau patetic, văzând sfârșitul ca pe un lucru firesc: ”Se știe că moartea este inevitabilă. Și poate este ca sarea vieții”.
Mujica era vestit pentru stilul de viață modest, deloc caracteristic unui șef de stat. Nu a vrut să locuiască în conacul prezidențial pe durata mandatului, însă a respins constant titulatura de ”cel mai sărac” președinte din lume. ”Se spune că sunt cel mai sărac președinte. Nu, nu sunt. Săraci sunt cei care vor mai mult, pentru că ei sunt într-o cursă nesfârșită”, spunea el, în 2012.
Iar trei ani mai târziu, la încheierea madantului, a declarat, tot despre ”sărăcia” în care trăiește: ”Ce anume atrage atenția lumii? Că locuiesc într-o casă simplă? Că merg cu o mașină veche? Atunci, lumea asta e nebună, pentru că este surprinsă de ce este normal”.
Modul de viață simplu, criticile aduse consumerismului și reformele sociale de care și-a legat numele l-au făcut pe José Mujica foarte cunoscut atât în America de Sud, cât și la nivel mondial.
Datorită lui, Urugay – țară cu 3,4 milioane de locuitori – a devenit prima țară din lume care a legalizat consumul recreațional de marijuana. Tot în mandatul său, a fost legalizat avortului și s-a legiferat recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex.
Citește și Cutremur puternic în Grecia. Este posibilă formarea unui tsunami
Cu Pepe președinte, economia din Uruguay a crescut cu o rată medie anuală de 5,4 la sută, sărăcia a fost redusă, iar șomajul a rămas scăzut, toate astea și pe fondul unui context internațional destul de favorabil, notează evz.
Spre deosebire de alți lideri din regiune, Mujica nu a fost niciodată acuzat de corupție sau de subminarea democrației țării sale.
Pasiunea lui José Mujica pentru politică i-a fost transmisă de mamă, care l-a crescut într-o casă de clasă de mijloc din capitala Montevideo. Tot de la mamă, Pepe a ”moștenit” dragostea pentru cărți și lucrul pământului.
În anii ’60, a contribuit la înființarea Mișcării de Eliberare Națională Tupamaros (MLN-T), un grup de gherilă urbană de stânga care a comis atacuri, răpiri și execuții, deși a susținut întotdeauna că nu a comis niciun asasinat.
Influențată de revoluția cubaneză și de socialismul internațional, mișcarea a lansat o campanie de rezistență clandestină împotriva guvernului uruguayan, care la acea vreme era constituțional și democratic, deși stânga politică îl acuza că este din ce în ce mai autoritar. În ace perioadă, Mujica a fost prins de patru ori. În una dintre acele ocazii, în 1970, a fost împușcat de șase ori, fiind aproape de moarte.
A evadat din închisoare de două ori. Una dintre evadări, la care au mai participat 105 deținuți MLN-T, s-a făcut printr-un tunel, ca-n filme.
Fostul președinte din Urugay a stat 14 anii în închisoare, în anii ’70 și ’80. A fost torturat și a petrecut cea mai mare parte a timpului în condiții dure și izolare, până la eliberarea din 1985, când Uruguay a revenit la democrație.
Pepe obișnuia să spună că, pe durata detenției, a trăit nebunia direct, suferind de iluzii și chiar vorbind cu furnicile.
Ziua în care a fost eliberat a fost cea mai fericită amintire a sa. ”A deveni președinte a fost nesemnificativ în comparație cu asta”, spunea el.
(sursă foto: Facebook)