A murit părintele Dumitru Abrudan, un făuritor de teologi, care primise Crucea Patriarhală

Mitropolia Ardealului a anunțat astăzi trecerea la cele veșnice a Pr. prof. Dumitru Abrudan. Născut în loc. Gepiu (jud. Bihor) la 29 august 1938, părintele a rămas cunoscut pentru activitatea sa teologică și cariera universitară de excepție, fiind cel care deschide dicționarul teologilor români a academicianului Mircea Păcurariu.

Dumitru Abrudan era recunoscut pentru ecumenismul său, reprezentând Biserica Ortodoxă Română la multe întâlniri internaționale. El deținea și cea mai înaltă distincție pe care o poate acorda Patriarhia Română, Crucea Patriarhală.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dumitru Abrudan a studiat la Liceul Nr. 1 (Emanuil Gojdu) din Oradea (absolvent în 1956), Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1956-1960), a urmat cursuri de doctorat la Institutul Teologic Universitar din București (1960-1963), cu specializare la Universitatea Ebraică din Ierusalim (1972-1973). A obţinut titlul de doctor în teologie la București în 1978, cu teza: Creș­tinismul și mozaismul în perspectiva dialogului interreligios, se arată în textul In Memoriam transmis de Mitropolia Ardealului.

Alte articole

Marina Luca a câștigat Chefi la Cuțite 2026 și a plecat acasă cu trofeul și premiul de 30.000 de euro

Geanta Hermès care i-a aparținut Elenei Ceaușescu, scoasă la licitație alături de alte bijuterii istorice

„Profesor la Seminarul Teologic din Caransebeș (1963-1971) și director între anii 1968 și 1971, a urmat apoi o carieră universitară prestigioasă la Institutul Teologic Universitar din Sibiu şi apoi la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” a Universităţii Lucian Blaga din oraşul de pe Cibin. Profesor titular la Catedra de studiul Vechiului Testament şi limba ebraică, din 1979, prorector (1979-1992), decan la Sibiu (2000-2004), profesor la Oradea (1992-2000), a participat la mai multe întruniri teologice internaţionale. A publicat studii şi articole, în revistele bisericeşti de specialitate, a scris ca singur autor sau în calitate de coautor mai multe cărţi, între care amintim: Arheologia biblică pentru Facultăţile de Teologie, 1994; Limba ebraică biblică, 1996, Cărţile didactico-poetice ale Vechiului Testament, 2001.

În Cuvântul înainte la volumul omagial Biblie şi misiune creştină. Popas aniversar pr. prof. Dumitru Abrudan, Sibiu, 2010, IPS Părinte Mitropolit Laurenţiu al Ardealului scria: „Talentul său organizatoric, tactul pedagogic, ţinuta discursului teologic, prestanţa şi erudiţia sa, precum şi prelegerile sale, s-au întipărit în memoria generaţiilor de seminarişti şi studenţi teologi pe care i-a călăuzit, vreme de 45 de ani, spre Altar. Părintele a ştiut să evite ariditatea discursului teologic ultraspecializat şi să dea o orientare hristologică şi eclesială teologiei biblice – o trăsătură care marchează ca un fir roşu cariera sa academică”.

Dumnezeu să-l odihnească cu aleșii Săi!”, au transmis reprezentnații Mitropoliei, potrivit Turnul Sfatului.

Dintre scrierile Parintelui Dumitru Abrudan, amintim selectiv:

• Sarbatorile postexilice ale evreilor, in ST, an.  XIV, 1962, nr.7-8, p.489-501;
• Cartile anaginoscomene ale Vechiului Testament dupa traducerile romanesti, in ST, an.  XIV, 1962, nr. 9- 10, p. 541 -548;
• Vechiul Testament in scrierile Fericitului Augustin, in ST, an.  XV, 1963, nr. 3 – 4, p. 141 – 154;
• Dreptatea si pacea in  cartea psalmilor, in ST, an.  XV, 1963, nr. 7- 8, p. 415 – 425;
• Mintuirea si sensul ei comunitar in scrierile profetice ale Vechiului Testament,in ST, an.  XXVII, 1975, nr. 1-2, p. 35-40;
• Septuaginta si problema inspiratiei ei, in “Ortodoxia”, an.  XXVII, 1975, nr. 1, p. 198- 201:
• Ierusalimul epocii celui de al doilea templu, in MB, an.  XXV, 1975, nr. 7 – 9, p. 368 – 372;
• Aspecte ale antropologiei Vechiului Testament, in ST, an.  XXX, 1978, nr. 3-4, p. 264-270;
• Crestinismul si mozaismul in perspectiva dialogului inter religios.Teza de doctorat in MA, an. XXIV, 1979, nr. 1-3, p. 59-190 + VI p. (si extras);
• Profeti isirolul lorin istoria mintuirii,in MA, an.  XXV III, 1983, nr. 3 – 4, p. 139 – 149;
• Cartile apocrife ale Vechiului Testament,in MA, an. XXVIII, 1983, nr. 9-10, p. 562-567;
• Cartea Iov si valoarea ei antropologica,in MB, an. XXXIV, 1984, nr.  1 – 2, p. 7 – 20;
• Filon din Alexandria si insemnatatea sa pentru exegeza biblica vechi testamentara,in MA, an.  XXX, 1985, nr. 3 – 4, p. 186 – 194;
• Cartea Psalmilor in spiritualitatea ortodoxa, in  ST, an.  XXXVII, 1985, nr.7-8, p. 453-471;
• Religia evreilor: iudaismul ,in MA, an.  XXXI, 1986, nr. 5, p. 11 – 28,
• Iosif Flaviu, istoric al epocii intertestamentara. Importanta sa pentru cunoasterea contextului in care a aparut crestinismul, in  MA, XXXVI, 1997, nr. 3, p. 8-20;
• Biblia lui Serban tricentenara,in BOR, an.  CVI, 1988, nr. 9 – 10, p. 102 – 117
• Controversa dintre mitropolitul Andrei Saguna si Ion Eliade Radulescu privind traducerea Bibliei, in RT, serie noua, an.III  (75), 1993, nr. 4-6, p. 95- 115;
• Un capitol din teologia biblica vechi-testamentara: moartea, nemurirea sufletului, judecata si viata viitoare, in MA, an.  IV (76), 1994, nr. 3, p. 3-10; Arheologiabiblica pentru Facultatile de Teologie, Bucuresti, 1994, 352 p.+ 32 pl. (in colaborare cu pr. prof.  Emilian Cornitescu).
• Diferite alte articole, referate, predici, recenzii, reportage in “Mitropolia Ardealului”, “Telegraful Roman”, “Indrumatorul bisericesc” de la Sibiu s.a.