A rămas fără un picior după o luptă corp la corp cu ursul. Povestea cutremurătoare a lui Anton Tuţă: „De patru ori m-a prins și a smuls carnea”

A rămas fără un picior după o luptă corp la corp cu ursul. Anton Tuță are 67 de ani și este din Curtea de Argeș. În 2019 și-a pierdut piciorul drept, după ce un urs i l-a sfâșiat.

A rămas fără un picior după o luptă corp la corp cu ursul. Povestea cutremurătoare a lui Anton Tuţă

Anton și fiul său erau la plimbare pe dealul din fața casei în momentul în care au dat nas în nas cu un urs. Barbatul a pierdut atat de mult sange, încât doar o minune l-a salvat. Are acum forta sa vorbeasca despre ce a patimit, dar are si un mesaj dur pentru toti politicienii

“Mi-a făcut patru rupturi de femur. De patru ori m-a prins și a smuls carnea. Se vedea osul și țâșnea sângele din femurală. (…) Cei din capul statului să-și bage mințile în cap, că noi nu suntem datori să plătim cu viața dobitociile lor din cap.”, povesteşte bărbatul.

Alte articole

Bărbat atacat de urs în Argeș. A fost emis mesaj Ro-Alert

Citeşte şi Călugăr de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, atacat de o ursoaică după ce a început să se joace cu puiul

Ministrul Tánczos Barna, a anunţat miercuri că proiectul pentru intervenţia imediată în localităţile unde apar urşi este gata şi că documentul a fost modificat la solicitarea unor instituţii.

„Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă care permite intervenţia imediată în localităţile unde se semnalează prezenţa urşilor a fost finalizat. Azi am modificat textul proiectului în aşa fel încât acesta conţine propunerile Ministerului de Interne, respectiv a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Am eliminat toate obstacolele legale şi de interpretare, astfel încât Guvernul va adopta proiectul de Ordonanţă de Urgenţă în următoarea şedinţă de guvern”, a anunţat ministrul Mediului, Tánczos Barna.

Actul normativ reglementează modul de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra cetăţenilor şi bunurilor acestora în intravilanul localităţilor prin capturare/relocare sau extragerea prin împuşcare sau eutanasiere.

Potrivit iniţiatorilor, scopul principal al actului normativ este ocrotirea unor valori esenţiale: viaţa şi integritatea corporală a persoanei, sănătatea şi securitatea publică, bunurile de orice fel aflate în proprietatea publică şi privată a persoanelor juridice şi fizice. Documentul a fost realizat în funcţie de prevederile europene şi de datele statistice. Proiectul defineşte mai mulţi termeni, modalităţile de intervenţie şi componenţa echipelor de intrevenţie.

Echipele vor fi formate din reprezentantul Primăriei, medicul veterinar, jandarmi şi personalul tehnic de specialitate din partea gestionarului fondului forestier. Membrii echipei vor lua deciziile prin majoritate simplă, iar intervenţiile vor fi graduale, a explicat ministrul Mediului.

Citeşte şi Povestea tulburătoare a unui bărbat atacat de urs: „Mi-a rupt osul cum un copil rupe o grisină”

Îndepărtarea trebuie să fie prima soluţie, tranchilizarea şi relocarea sunt următoarele soluţii, iar împuşcarea sau extragerea prin eutanasiere reprezintă ultima soluţie. Ministrul Tanczos Barna a mai spus că ultima soluţie se aplică doar dacă soluţiile anterioare au dat greş, iar exemplarul constituie un risc real şi iminent la siguranţa cetăţenilor, dacă pune în pericol echipa de intervenţie sau dacă animalul este rănit.

Puii vor fi duşi în centre de reabilitare pe cheltuiala Ministerului Mediului, iar eutanasierea sau împuşcarea vor fi făcute de gestionari sau de Garda Forestieră. Trofeele astfel obţinute vor rămâne în proprietatea statului.

Intervenţiile se fac prin sistemul 112 şi doar în intravilan.