A scăzut volumul de medicamente româneşti comercializate în ţară

Ca valoare, această evoluţie s-a reflectat într-o scădere de la 24% la 14%, adică medicamentele fabricate în România devin specie pe cale de dispariţie tocmai în ţara de origine, susţin reprezentanţii asociaţiei.

În ultimii cinci ani, au dispărut din practica terapeutică peste 1.500 de produse medicamentoase, majoritatea fiind suspendate din fabricaţie de producătorii autohtoni, confruntaţi cu riscul major imediat de a elimina alte 200 de produse din portofoliu.

Prin politica de preţuri practicată, întârzierile la plata medicamentelor decontate şi, mai recent, prin iniţierea aplicării unei versiuni de claw-back ce reprezintă o barieră comercială pentru agenţii economici români, numai în intervalul 2009 – 2010, volumele de medicamente fabricate şi comercializate în România au scăzut cu 15%.

România rămâne incapabilă să fructifice oportunitatea dezvoltării celor mai mult de 30 de fabrici de medicamente din ţară care produc anual peste 300 de milioane de unităţi de medicamente generice, suprareglementând acest domeniu industrial şi favorizând importurile.

Alte articole

Medicamentele nu trebuie combinate cu anumite alimente. Mihaela Bilic: „Pot ajunge la un nivel toxic sau supradozaj”

Alexandru Rogobete anunţă extinderea cu 41 de medicamente a listei de compensate: „Aduc tratamentul mai aproape de oameni şi fac sistemul mai accesibil şi mai corect”

Valoarea importurilor a crescut de la 76% în 2006, la 86% în 2010, fapt ce reflectă lipsa preocupării autorităţilor de a crea o strategie clară, coerentă, de atragere de investiţii în domeniul medicamentului precum şi erorile instituţionale în menţinerea competitivităţii medicamentului fabricat în România.

În condiţiile în care preţul mediu pe unitatea de produs fabricată în România este forţat în jos la circa 6,5 lei, în vreme ce preţul mediu pentru un medicament importat trece de 25 de lei, nu este greu de înţeles de ce producătorilor autohtoni le este subminată artificial competitivitatea, cota de piaţă scăzându-le de la an la an. În plus, spun reprezentanţii asociaţiei, până în 2009, marjele de distribuţie erau duble la medicamentele importate faţă de cele produse în ţară.

În contrast cu acest fenomen, medicamentele fabricate în România la cele mai exigente standarde sunt solicitate din ce în ce mai insistent la export, iar agenţii economici români se orientează către pieţele străine.

Medicamentele româneşti satisfac exigenţele sistemelor de sănătate din peste 90 de ţări de pe cinci continente, valoarea exporturilor medicamentelor fabricate în România ridicându-se în acest an la peste 130 milioane de euro. Principalele pieţe de desfacere sunt Rusia, Ucraina, SUA, UE, dar şi pieţe îndepărtate cum ar fi Australia şi Japonia.

Paradoxal, respins în propria ţară, medicamentul românesc devine un ambasador al României în cele mai îndepărtate colţuri ale mapamondului, dar şi aici riscă să fie comercializat sub potenţialul pieţelor respective susţin reprezentanţii APMGR.

Pe plan extern, preţurile cu care se exportă produsele farmaceutice fabricate în România sunt afectate direct de politica de preţuri stabilită intern de autorităţi, fapt ce diminuează performanţa companiilor dar care este totodată motiv al perpetuării dezechilibrului balanţei comerciale externe în domeniul farmaceutic.

Reprezentanţii asociaţiei afirmă că „politica iraţională a ‘preţului celui mai mic’ practicată de Ministerul Sănătăţii şi cea de suprafiscalizare iniţiată de Ministerul de Finanţe reduc dramatic competitivitatea producătorilor români de medicamente şi frânează dezvoltarea sustenabilă a unei industrii înalt tehnologizate, care creează locuri de muncă în România şi aduce un aport de peste 1,5% la formarea PIB”.

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice solicită în mod ferm ca măsurile de reformă în domeniul politicii medicamentului, începute de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în 2010, să fie aliniate cu măsuri de modificare a politicilor de aprobare a preţului la nivelul Ministerului Sănătăţii şi de predictibilitate fiscală la nivelul Ministerului de Finanţe.

Totodată este necesară acordarea strategică a acestora la priorităţile naţionale, asumate în aşa fel încât să asigure sustenabilitate economiei româneşti. Altfel, producătorii români de medicamente, care fabrică exclusiv medicamente generice, despre care preşedintele, primul ministru şi Fondul Monetar Internaţional spun că sunt esenţiale în echilibrarea financiară a sistemului sanitar, vor opri investiţiile în domeniu şi se vor orienta exclusiv către export, apreciază APMGR.