Conform studiului realizat de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), există domenii în care absolvenţii îşi găsesc un loc de muncă, în medie, după o lună şi jumătate, cum ar fi cei de la arhitectură, şi în peste două luni cei de la ştiinţele economice.

Absolvenţii de la ştiinţe sociale şi politice, ştiinte inginereşti, ştiinte umaniste, educaţie fizică şi sport au nevoie în medie de trei luni şi jumătate până îşi găsesc un loc de muncă, iar cei de la sănătate, patru luni.

Alte Articole

Catinca Roman, dezvăluiri tulburătoare despre Petre Roman! ...

Eliminarea examenului de admitere la liceu şi Evaluarea Națională ...

Număr mai mic de elevi la clase în școlile din România. CES ...

Tinerii care au absolvit domeniul arte îşi caută, în medie, aproximativ patru luni un loc de muncă, iar cei de la medicină veterinară şi drept, puţin peste patru luni.

Absolvenţii de la ştiinţe exacte caută un loc de muncă peste cinci luni, cei de la ştiinte agricole şi silvice peste şase luni, iar cei de la ştiinţe ale naturii aproape şapte luni, potrivit studiului.

Competenţele transversale de tipul cunoaşterea unei limbi străine şi abilităţile de lucru cu calculatorul au importanţă aproximativ egală cu modul de prezentare la interviu şi cu tipul de personalitate, conform datelor prezentate. Totuşi, competenţele transversale sunt mult mai importante decât cele specifice în găsirea primului job, cu excepţia domeniului medicină umană, spun autorii studiului.

Atât pentru absolvenţi, cât şi pentru recrutori, competenţele specifice dobândite în cadrul programelor de studii sunt importante, însă ocupă un loc secundar faţă de cele transversale. Inclusiv în timpul discuţiilor de grup cu recrutorii, aceştia par să plaseze competenţele transversale şi tipul de personalitate în plan superior faţă de abilităţile stricte dobândite în cursul programelor de studii.

Aproximativ 55% dintre absolvenţi consideră în mare sau în foarte mare măsură că au obţinut abilităţile necesare pentru îndeplinirea responsabilităţilor de la locul de muncă. De asemenea, jumătate dintre absolvenţi consideră că stagiile de practică desfăşurate în timpul facultăţii le-au fost utile în activitatea de după absolvire.

Majoritatea absolvenţilor (86%) consideră că au învăţat meserie mai degrabă la locul de muncă şi nu la facultate.

Absolvenţii din domeniul ştiinţelor economice sunt cei mai nemulţumiţi de calitatea pregătirii primite în timpul facultăţii. Totodată, absolvenţii din domeniile arte, arhitectură şi urbanism sau sănătate sunt mai mulţumiţi decât restul de modul în care facultatea urmată i-a pregătit pentru cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească la locul de muncă actual.

Autorii studiului mai arată că absolvenţii consideră că mai mult de jumătate (55%) dintre cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie la locul de muncă au fost deprinse chiar la locul de muncă, aproximativ o treime (32%) în facultate, iar 14% în alte împrejurări.

Atât angajatorii, cât şi absolvenţii consideră că, în momentul de faţă, sistemul de învăţământ superior reuşeşte să furnizeze cunoştinţele teoretice de care au nevoie, nu însă şi abilităţile practice.

Doar aproximativ un sfert dintre angajatori (27%) şi recrutori (23%) consideră că principala responsabilitate ar trebui să aparţină angajatorilor. Pentru 76% dintre angajatori nu contează dacă un posibil angajat are doar diplomă de licenţă sau are şi diplomă de master, 17% dintre angajatori declară că dintre doi candidaţi similari l-ar angaja pe cel cu diplomă de master, în timp ce 7% spun că l-ar angaja pe cel cu diplomă de licenţă.

Studiul a fost făcut pe 5.576 de absolvenţi recenţi şi 4.000 de angajatori, selectaţi din liste ale firmelor din România, potrivit autorilor studiului.