Achiziţia de bilete de avion, „lapte şi corn” şi mere pentru CJ va fi standardizată. Ce presupune

„Standardizăm achiziţia de bilete de avion, standardizăm laptele şi cornul, standardizăm achiziţia de mere pentru consiliile judeţene, chestiuni care par neînsemnate la prima vedere, dar în legătură cu care am constatat că autorităţile contractante aveau anumite dificultăţi”, a afirmat Mircea Fechet.

El a dat un exemplu în care un consiliu judeţean nu a divizat achiziţia publică pentru lapte destinat elevilor din şcoli, astfel că cerinţele au fost prea stricte, iar firmele din judeţ nu au putut participa la procedura de achiziţie, câştigând o firmă situată la trei judeţe depărtare.

Fechet a precizat că ANRMAP îşi propune să standardizeze din ce în ce mai mult documentaţia de atribuire pentru contractele de complexitate redusă.

„Standardizarea o să uşureze accesul companiilor mici la contractele de achiziţie publică, va face mai predictibilă evaluarea acestor contracte. În acest moment lucrăm la o serie de documente standardizate”, a mai spus vicepreşedintele instituţiei.

Alte articole

În plină austeritate, ministrul Apărării anunță că Armata Română cumpără nave noi, elicoptere și sisteme de rachete

Instituțiile statului, huzur pe bani publici. În timp ce românii stâng cureaua, acestea investesc sute de mii de euro în huse pentru scaune sau în relansarea site-urilor

Totodată, IMM-urile vor avea un acces mai facil la procedurile de achiziţii publice odată cu implementarea în legislaţia naţională a unui set de directive europene care vor reglementa achiziţiile publice.

„În prima jumătate a acestui an probabil vom avea un nou set de directive europene care vor reglementa achiziţiile publice, vom avea cel mai probabil o perioadă de 24 luni pentru transpunerea acelor directive în legislaţie naţională. O chestiune de interes pentru IMM-uri este aceea că vor avea nişte reglementări specifice şi obligatorii care vor permite un acces mai facil al acestor societăţi comerciale la piaţa achiziţiilor publice şi anume pentru prima oară se va introduce activitatea lotizării contratelor de achiziţie publică. Cu alte cuvinte, un contract mai mare, în funcţie de complexitatea lui, obligatoriu trebuie spart în mai multe contracte mici pentru ca respectivele criterii de calificare şi complexitatea acelor contrcate să fie proporţională cu volumul pe care şi-l poate asuma o companie mai mică”, a explicat Fechet.

El a arătat că pragul pentru acestă lotizare va fi probabil de 500.000 de euro, însă detaliile nu sunt încă stabilite, în acest moment negociiindu-se încă directivele cu Parlamentul.

Fechet a precizat că IMM-urile au în prezent facilităţi în procesul de achiziţii publice, respectiv garanţia de participare este redusă la 50% şi acestea pot depune declaraţii pe propria răspundere până aproape în faza finală a procedurii pentru a avea costuri mai mici.

Mai mult, potrivit unei hotărâri de Guvern 40% din achiziţiile publice trebuie realizate online, măsura fiind menită să scadă costurile ofertanţilor în procedurile de achiziţii, fiind efecte benefice şi pentru IMM-uri.

Vicepreşedintele ANRMAP a arătat că, în situaţia în care o cincime din PIB-ul României se cheltuie în contracte de achiziţie publică, este foarte importantă calitatea lucrărilor sau serviciilor achiziţionate prin respectivele contracte.

„Însă în măsura în care simplificăm anumite proceduri, mă refer aici la condiţiile de calificare pentru IMM-uri, cred că nu ar trebui să concluzionăm în mod automat că respectivul serviciu sau lucrarea achiziţionată de către o autoritate contractantă, în baza unei proceduri de achiziţie publică care nu a avut ca şi criterii de calificare nişte standarde foarte ridicate, ne îndreptăm către un contract nesustenabil şi că operatorul economic nu-şi va face treaba”, a spus Fechet.

Pe de altă parte, el a recunoscut că, din nefericire, se constată că pentru servicii de consultanţă sau asistenţă tehnică se atribuie contracte, spre exemplu, la 20% din valoarea estimată iniţial.

„Acolo nu pot exista decât două mari situaţii: fie autoritatea contractantă a estimat greşit valoarea contractului de achiziţie publică şi preţul ofertat este o valoare mai aproape de adevăr, dar este foarte puţin probabil ca acest lucru să fie adevărat, sau un anumit operator economic vine cu un preţ de dumping, contractează respectiva lucrare şi probabil nu va duce la îndeplinire ceea ce şi-a asumat, fie furnizează nişte servicii de proastă calitate”, a precizat oficialul.

El a spus că ANRMAP încearcă să găsească soluţii în acest sens, apreciind că problema este la autoritatea contractantă de a elabora documentaţia de atribuire şi caietele de sarcini şi de a evalua ofertele.

Totuşi, în această situaţie există o presiune asupra comisiilor de evaluare, care trebuie să decidă dacă trebuie să excludă firma cu preţul cel mai mic din procedura de achiziţie pentru că la un moment dat ar putea apărea întrebarea de ce autoritatea contractantă n-a cumpărat de la cel care a oferit un preţ de 20% din valoarea estimată în loc să aleagă ofertantul cu 70% din valoarea estimată, spre exemplu.