Administraţia Prezidenţială avertizează: Politicile actuale ale Guvernului fac mai brutală scăderea economiei după apariţia unei crize

Economia românească a crescut în primul trimestru al acestui an cu 5,7%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), care depăşesc semnificativ prognozele analiştilor. Mai mulţi economişti şi-au exprimat îndoiala asupra sustenabilităţii asupra acestei evoluţii şi au avertizat asupra pericolului creşterii deficitelor şi a inflaţiei.

Acest avans se bazează pe politici prociclice, care au accelerat consumul şi care fac mult mai grea revenirea economiei în cazul unei crize financiare, a avertizat Marinescu.

”În primul rând, dacă ar trebui să învăţăm ceva din criza economică recentă, ar fi, cel mai probabil, ideea că politicile pro-ciclice, de care şi România s-a lăsat sedusă, fac mai brutală căderea şi mai dureroasă redresarea. De aceea este important să discutăm deschis, dacă şi pentru ce merită să facem deficite mari tocmai atunci când ne merge bine din punct de vedere economic, în loc să ne păstrăm spaţiu fiscal pentru „vremurile grele”, când expansiunea economică se va epuiza”, a declarat Marinescu.

El a atras atenţia că România este ţara care a înregistrat, în perioada post-criză, cea mai rapidă creştere a datoriei publice dintre toate ţările UE. Faţă de anul 2008, datoria publică a crescut de circa 3,5 ori, deci cu peste 45 de miliarde de euro în ultimii 8 ani, arată News.ro.

Alte articole

Cum a ajuns Andreea Miu să fie mâna dreaptă a lui Nicușor Dan. Blonda de la Cotroceni ar urma să aibă un rol central în mandatul președintelui

Nicușor Dan, în avion de linie la clasa economic alături de fiica sa. Cât a cheltuit noul președinte în prima lună de mandat la Cotroceni

Consilierul prezidenţial a asubliniat că România trebuie să respingă exemplul ţărilor care au ales o creştere economică bazată pe deficite mari.

”Cifrele arată că aproape întreaga creştere economică din ultima perioadă se bazează pe aportul consumului, fapt explicabil pe fondul politicilor pro-ciclice, care susţin cererea agregată prin scăderea impozitării indirecte şi creşterea cheltuielilor salariale”, a spus Marinescu.

Acesta a atras atenţia că, deşi datele oficiale arată un avans de peste 5% al economiei, prognozele europene estimează o creştere de circa 4%.

”Cum procedăm, optăm pentru politici facile, care oferă în general beneficii pe termen scurt, sau alegem politici corecte, care înseamnă beneficii durabile, dar şi unele costuri? De aceea, este important să înţelegem cât din politica economică este doar politică şi cât este economie. România are nevoie de ţinte înalte, care să mobilizeze energiile reformiste”, a spus consilierul prezidenţial.

În privinţa aderării la zona euro, Marinescu consideră că România nu trebue să aştepte până va îndeplini, în totalitate, toate standardele acestei zone, tocmai adoptarea monedei unice susţinând acest proces.

”În privinţa euro, de exemplu, consider că nu trebuie să aşteptăm până vom deveni pe deplin „europeni”, prin convergenţă reală şi în sens cultural-instituţional, şi abia apoi să adoptăm moneda comună. Aceste procese merg împreună şi se susţin reciproc”, a afirmat Marinescu.

În acest context, candidatura la OCDE este un excelent cadru, fiind o afiliere prin care România îşi asumă angajamente pe termen lung, a subliniat consilierul prezidenţial.

”Ideea nu este adera la încă o organizaţie, şi de a face parte dintr-o ligă de elită la nivel global. Procesul de aderare oferă o imagine clară a situaţiei din prezent si testează implementarea parametrilor OCDE în plan administrativ”, a spus Marinescu.

El a subliniat că, la nivel european, fenomenul integraţionist va câştiga tot mai mult teren, în ciuda unor pusee de naţionalism şi populism, OCDE având un rol foarte important în cooperarea economică pe plan global. În plus, aspiraţiile statelor de aderare trec prin filtrul unei alegeri care trebuie făcute între independenţă şi interdepedenţă. Marinescu a subliniat că a fi în afara zonei euro nu înseamnă o independenţă mai mare pentru România.

”De exemplu, a fi în afara zonei euro nu mai înseamnă şi deplina independenţă a politicii monetare, de vreme ce suntem, aproape ombilical, interdependenţi faţă de piaţa comună, prin comerţul exterior, investiţii şi fluxuri de capital, precum şi prin obiective fiscal-bugetare. În acest sens, fie că luăm ca reper zona euro – integrată instituţional, fie OCDE – integrată aspiraţional, ne găsim, de fapt, în aceeaşi paradigmă a interdependenţei”, a afirmat Marinescu.