Avertisment de la conducerea BNR: România, campioana inflației în regiune. Deficitul bugetar și deciziile fiscale, printre cauzele dezechilibrelor

Viceguvernator al BNR Cosmin Marinescu susține că rezultatele obținute de România în combaterea inflației sunt mai slabe decât cele înregistrate de alte state din Europa Centrală. Din 2005, anul în care BNR a introdus strategia de țintire directă a inflației, creșterea prețurilor s-a încadrat în intervalul stabilit doar în șase ani. În schimb, în 12 dintre cei 21 de ani analizați, inflația a depășit limita superioară a intervalului urmărit de banca centrală.

Viceguvernatorul BNR consideră că aceste rezultate evidențiază dificultățile de durată ale economiei românești în privința stabilității prețurilor.

Citește și: EXCLUSIV Inflația golește buzunarele românilor. Adrian Negrescu anunță ce va urma după avertismentele BNR: „Prima parte a lui 2027 va semăna cu sfârșitul lui 2026: prețuri mari, rate neschimbate și prudență la cheltuieli”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Marinescu precizează însă că depășirea țintei de inflație nu poate fi pusă exclusiv pe seama deciziilor băncii centrale, întrucât evoluția prețurilor este influențată și de măsurile fiscale, crizele externe și modificările prețurilor administrate.

Alte articole

BNR intervine din nou în scandalul ROBOR. ”Creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor”

Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: „Suntem pe marginea prăpastiei. Nicio blană de șinșilă nu va putea amortiza prăbușirea”

În opinia sa, perioada de așteptare ar putea continua și în trimestrele următoare, în condițiile în care România se confruntă cu efectele măsurilor de ajustare bugetară și cu scumpirile din sectorul energetic.

Oficialul explică faptul că reducerea dobânzilor înainte ca inflația să intre pe o traiectorie clară de scădere poate alimenta noi dezechilibre. În același timp, o majorare nejustificată a dobânzilor riscă să afecteze suplimentar activitatea economică.

Viceguvernatorul BNR atrage atenția că anul 2026 a adus dificultăți suplimentare pentru politica monetară, în contextul unor șocuri interne și externe care au impus revizuirea prognozelor economice.

Marinescu vorbește despre riscurile asociate stagflației, situație caracterizată prin stagnare economică și inflație ridicată, precum și despre perspectivele recesioniste conturate în economie.  Conflictul din Orientul Mijlociu și efectele acestuia asupra piețelor energetice au complicat suplimentar eforturile de stabilizare a prețurilor.

Citește și: Preț carburanți 26 octombrie 2026. Cât costă un litru de benzină și motorină în București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Constanța

Marinescu subliniază că stabilitatea prețurilor nu poate depinde exclusiv de banca centrală, în lipsa unor politici bugetare responsabile și a reducerii dezechilibrelor economice. În opinia sa, băncile centrale ar trebui să acorde o atenție mai mare evoluției masei monetare, creditării și altor indicatori care pot semnala apariția presiunilor inflaționiste.

Marinescu nu propune renunțarea la obiectivul de stabilitate a prețurilor, ci o abordare mai amplă, care să țină cont de particularitățile economiei și de efectele pe termen lung ale deciziilor monetare. El consideră că politica monetară trebuie să evite atât intervențiile pripite, cât și reacțiile întârziate, care pot amplifica dezechilibrele existente.