Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului Politici Economice şi Sociale, afirmă că, din calculele Administraţiei Prezidenţiale, impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului, se ridică la 8,44 miliarde de lei, reprezentând un efort bugetar suplimentar faţă de deficitul calculat de precedentul Executiv, de 2,96%.

„Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcţiei bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creştere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism”, spune Marinescu, conform News.ro.

Alte Articole

Eva Măruţă câștigă bani frumoși din TikTok. Cât încasează ...

Klaus Iohannis refuză să comenteze proiectul privind pensiile ...

Legea pensiilor speciale, aprobată cu scandal în comisii la ...

El precizează că toate prognozele internaţionale anticipau rate de creştere economică mai mici de 4%. „Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar 2 luni, de la 4,3% la 5,2%”, spune consilierul prezidenţial.

„O creştere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem şi politici care să ridice potenţialul de creştere economică, de exemplu prin îmbunătăţirea productivităţii. Potrivit evaluărilor noastre, o creştere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. Tocmai de aceea, ar trebui să se argumenteze cum s-a ajuns, atât de uşor, de la o prognoză de 4,3% în noiembrie 2016 la 5,2% în ianuarie 2017, în condiţiile în care perspectivele globale comportă încă o serie de riscuri iar măsurile destinate mediului de afaceri par oarecum contradictorii”, explică Marinescu.

Consilierul prezidenţial a precizat că acestea au fost şi temele de discuţie de la întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu şi ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan.

„Ceea ce am dorit să precizăm la discuţia cu Executivul a fost nevoia de responsabilitate în construirea bugetului, astfel încât România să aibă un buget credibil pentru 2017. A fi responsabil înseamnă, vorba aceea, să nu te întinzi mai mult decât îţi este plapuma, aşa cum s-a întâmplat din păcate înainte de criză. Altfel, există riscul ca bugetul să încaseze ajustări negative”, a precizat el.

Cosmin Marinescu a mai spus că există o „îngrijorare” că nerealizarea veniturilor ar „reduce credibilitatea acestui buget” şi ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiţii.

„Anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuţia bugetară a anului 2016. (…) Potrivit evaluărilor noastre, sunt două direcţii majore ce nu pot fi evitate. În primul rând, vor fi operate reduceri contextuale în bugetele ordonatorilor de credite. În al doilea rând, ar trebui identificate anumite ajustări structurale de circa 0,5% din PIB, adică reduceri de cheltuieli şi/sau creşteri de venituri cu efect permanent, care să ofere credibilitate construcţiei bugetare”, a mai spus consilierul prezidenţial.

Programul de guvernare al PSD, un document de 173 de pagini consultat de News.ro, estimează că economia românească va creşte cu 5,5%, în medie, în următorii patru ani, ritm mult mai mare decât cel anticipat de analiştii economici, pe baza creşterii salariilor bugetarilor, a creşterii investiţiilor publice şi a reducerii taxelor. Documentul cuprinde aprobarea unui Cod Economic valabil timp de cinci ani prin acord între toate partidele, o Lege a Prevenţiei care să protejeze firmele de sancţiuni de la prima abatere şi plata tuturor taxelor online.