Adrian Câciu: România nu se compară cu Germania, Franța, Spania sau Italia, dar cu investiţii vom ajunge acolo în 5-6 ani

România are nevoie să investească pentru doar așa poate ajunge să se compare cu țări bine dezvoltate precum Germania ori Franța, este de părere ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

„Ecosistemul românesc este un ecosistem în dezvoltare, mult mai dezvoltat decât în 2020 faţă de 2015, mult mai dezvoltat în 2015, faţă de 2010. Foarte multă lume s-a întrebat cum şi-a revenit economia românească aşa de rapid din pandemie, deşi alte economii acum au reintrat sau au intrat în recesiune. Economia românească este o economie foarte rezilientă, deşi structural nu pare. Sunt tot felul de voci care ne anunţă mereu apocalipsa din zona mediului economic, dar nu fac parte din acel mediu economic. De ce? Pentru că în economie au rămas oamenii care ştiu să gestioneze afaceri şi această ştiinţă, consecvenţă, perseverenţă, asumare, curaj, alături de capitalul care există în piaţa financiară românească, a condus ca economia românească să fie rezilientă. Nu suntem într-o zonă în care să ne comparăm cu Germania, Franţa, Spania sau Italia, dar o să ajungem într-o zonă de genul acesta, în opinia mea, în 5-6 ani de zile. Ca să ajungem acolo, trebuie să avem curajul să investim în continuare. Dincolo de investiţiile publice, care înseamnă, de fapt, punerea la dispoziţie a unei infrastructuri de care să beneficieze economia, este vorba de investiţii private care trebuie ajutate atât cu capital intern, dar şi cu capital atras. Noi, ca guvernanţi, trebuie doar să găsim acele elemente de parteneriat, acele instrumente prin care să finanţăm economia românească, nu la nivelul la care am finanţat-o până acum, ci mult mai sus decât atât”, a spus Adrian Câciu.

Citește și: Marcel Ciolacu, despre posibilitatea scăderii impozitării muncii: ”Este primul lucru pe care îl avem în vedere. Nu se poate de la 1 ianuarie”

În viziunea ministrului de resort, fondurile de investiţii trebuie să vină cu mai mult curaj în România, ţară care are o economie care încă evoluează sub potenţial.

Alte articole

Deficitul bugetar al României împarte economiștii în două tabere. FMI, „mană cerească” sau sperietoare politică?

Marcel Boloş, cea mai rea veste pentru români, este vorba de sume uriaşe: „Riscul de pierdere a banilor există”

„Dincolo de a discuta despre ceea ce avem la dispoziţie ca instrumente financiare pentru ceea ce înseamnă fonduri de investiţii care să investească în economia românească, banii pe care îi avem prin PNNR, 400 de milioane de euro, consider că suntem încă timizi, şi nu ca stat. Statul va crea o competiţie imensă pentru fondurile de capital. Am auzit o cifră de 800 de milioane de euro şi când o raportezi la 75 de miliarde de euro, cred că fondurile de investiţii pot să vină cu mai mult curaj în România. România trebuie să fie statul din această parte a Europei în care oportunităţile sunt mult mai mari decât în alte state în care deja s-a investit, în care economia lucrează peste potenţial, cum sunt statele dezvoltate. România este o ţară care are o economie care încă evoluează sub potenţial şi este loc foarte multe investiţii”, a menţionat ministrul Investițiilor, citat de Agerpres.

Citește și: Comisia Europeană a aprobat modificarea PNRR-ului. Marcel Ciolacu: A fost eliminat oficial plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii

Potrivit sursei citate, statele lumii trebuie să pună la treabă capitalul pentru a putea plăti datoria mondială acumulată în ultimii ani.

„Pe de altă parte, economia mondială este într-o paradigmă şi va intra într-o nouă paradigmă în curând. Prima paradigmă a secolului trecut a fost că banii din producţie s-au dus în achiziţii. A doua paradigmă, cea pe care o trăim acum, este cea a capitalului în exces aflat pe pieţele mondiale. Pentru că, până la urmă, toată această etapă de crize succesive, începând cu 2010, continuând cu 2020, a însemnat o mare masă monetară care s-a pus la dispoziţia statelor-membre, a economiilor lumii. Dacă discutăm acum despre PIB-ul mondial raportat la datoria mondială, în care avem un PIB la 100.000 de miliarde de dolari şi o datorie de trei ori mai mare, înseamnă că pentru a plăti această datorie, statele lumii trebuie să aşeze capitalul la treabă, acel capital care să multiplice şi să facă alt capital de aşa manieră încât să poată să întoarcă datoria. Cred că încă e multă timiditate în ceea ce priveşte Europa de Est, dar vă spun foarte sincer că această competiţie pe care noi o creăm va atrage investitori şi fonduri de investiţii. La acest moment, apelul pentru această finanţare din PNRR, de 400 de milioane, este încă deschis. A fost deschis în august 2022 şi este deschis până în 2025, iar şase fonduri de investiţii sunt deja „in front””, a punctat Adrian Câciu.

Acesta se consideră „un pic atipic faţă de economiştii care se manifestă în general prudenţi” şi a subliniat că „banii sunt despre curaj şi despre asumare”.

„Consider că alocarea este încă prea mică. Avem doar 400 de milioane aici, dar vom desfăşura, împreună cu Ministerul de Finanţe, şi alte linii de finanţare în care să venim în parteneriat cu fondurile de investiţii, fie ele din România sau de la nivel european şi regional. Trebuie să înţelegem că totul ţine de viteză. Probabil că eu sunt un pic atipic faţă de economiştii care se manifestă în general prudenţi. Banii sunt despre curaj şi despre asumare. Cei care au avut succes în afaceri, în ceea ce înseamnă dezvoltarea statelor, au fost cei care au avut curajul să investească, au avut curajul să folosească capitalul, să se folosească de orice oportunitate. A privi întotdeauna riscurile mai mult decât trebuie şi a te speria în zona de a investi nu este pentru câştigători. De obicei, câştigătorii îşi asumă şi merg mai departe, evident creându-şi un context care să elimine efectele acelor riscuri pe care le-am identificat. Avem la dispoziţie foarte mult capital şi ceea ce ţine de noi din perspectivă guvernamentală este şi o schimbare de mentalitate. Până acum, statul nu a fost obişnuit să investească în economie din perspectivă directă. Întotdeauna s-a ascuns în spatele unor altfel de temeri pe care şi le-a creat sau le-a creat într-un context: nu sunt bani, nu există importanţă pentru sectorul celălalt. Am ajuns în situaţia în care avem, de exemplu, o balanţă comercială deficitară şi stăm să ne întrebăm de ce am ajuns în situaţia asta. Pentru că nu am făcut îndeajuns sau poate n-am făcut nimic în anumite zone”, a susţinut Câciu.