Adrian Năstase, EŞEC la CEDO. Plângerea fostului premier, declarată INADMISIBILĂ

În hotărârea definitivă a CEDO se menţionează că plângerile fostului premier sunt nefondate sau incompatibile cu Convenţia europeană a drepturilor omului, informează un comunicat al Curţii.

În plângerea sa, Năstase afirmă că respectiva condamnare, în urma unor proceduri pe care le consideră nedrepte, sentinţa de închisoare cu executare şi consecinţele pe care afirmă că le-a suferit, respectiv incapacitatea de a duce o viaţă normală de familie şi pierderea carierei sale politice şi profesionale, împreună cu acoperirea mediatică a cazului, au reprezentat un tratament umilitor care i-a provocat o gravă suferinţă psihică şi a dus la tentativa sa de sinucidere.

Curtea a considerat că doar presupusa existenţă a unor proceduri nedrepte nu este suficientă pentru a atinge gradul de gravitate presupus de articolul 3 al Convenţiei europene a drepturilor omului, privind interzicerea torturii şi a tratamentului inuman sau degradant, a cărui încălcare a fost reclamată de Adrian Năstase. De asemenea, CEDO a decis că plângerea fostului premier privind încălcarea dreptului la respectarea vieţii private şi de familie, prevăzut la articolul 8 din Convenţie, nu are bază legală şi nu poate fi susţinută, fiind considerată nefondată şi prin urmare respinsă.

O altă sesizare a lui Adrian Năstase vizează încălcarea dreptului la o audiere corectă, fostul şef al guvernului acuzând faptul că nu a beneficiat de o audiere a unui tribunal imparţial şi independent, pe motiv că unul dintre judecătorii tribunalului de primă instanţă nu a fost numit prin decret al preşedintelui României. El a afirmat că o astfel de practică a subminat legalitatea curţii.

Alte articole

Ce pensii încasează Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu. Sumele uriașe pe care le primesc de la stat în fiecare lună

Adrian Năstase, după moartea lui Ion Iliescu: „A luat cu el aproape un secol de istorie românească”

În ceea ce priveşte independenţa şi imparţialitatea tribunalului, CEDO nu a găsit circumstanţe care să justifice preocupările lui Adrian Năstase privind transferul judecătorului în cauză din funcţia de procuror al DNA. De asemenea, Curtea notează că nu există dovezi privind preocupările lui Năstase privind existenţa unei relaţii de subordonare sau dependenţă între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General.

Nu în ultimul rând, Adrian Năstase a sesizat faptul că nu a putut obţine audierea tuturor martorilor acuzării şi că a fost obligat să-şi justifice cererea de examinare a dovezilor, deşi procurorul nu a trebuit să depună o astfel de justificare.

CEDO menţionează în verdict că autorităţile publice nu şi-au încălcat obligaţia de a depune toate eforturile considerate rezonabile pentru a asigura apărării posibilitatea de a audia martorii acuzării. În consecinţă, a decis că absenţa respectivilor martori de la audieri şi citirea declaraţiilor lor a fost justificată de motive serioase.

În ceea ce priveşte acuzaţia lui Năstase că a fost obligat să-şi justifice cererea de a examina dovezile, CEDO a precizat că nu a găsit niciun argument care să sugereze că procedura s-a derulat în detrimentul lui.

De asemenea, Adrian Năstase s-a plâns la CEDO că peste 700 de martori ai acuzării au fost audiaţi de Înalta Curte şi numai cinci ai apărării, dar sesizarea a fost considerată nefondată.

CEDO notează în verdict că faptul că a existat o discrepanţă între numărul martorilor aduşi de cele două părţi nu dovedeşte că Năstase a fost împiedicat să aducă martori în aceleaşi condiţii ca şi acuzarea.

Năstase a mai sesizat la CEDO şi o schimbare într-o lege de procedură a Înaltei Curţi privind calculul termenului de prescripţie a răspunderii penale. El a invocat faptul că aplicarea acestei schimbări a fost ilegală şi arbitrară. De asemenea, el a argumentat că legea în cauză îi este mai puţin favorabilă decât cea în vigoare în 2004, la momentul în care s-au produs faptele de care a fost acuzat.

CEDO a respins şi această sesizare ca nefondată, menţionând că actele comise constituiau infracţiuni la momentul lor şi că sentinţele date pentru acestea nu sunt mai dure decât cele aplicabile la momentul respectiv.

„Deciziile CEDO de cele mai multe ori sunt influenţate de anumite interese. Este greu să comentezi o asemenea decizie ca fiind începutul şi sfârşitul dreptăţii în lume. Pentru Adrian Năstase această decizie reprezintă o mare amărăciune în legătură cu modul în care se poate face dreptate la CEDO. Amărăciune pe care o împărtăşesc din proprie experienţă de mai multă vreme. Pedeapsa este executată, datoriile rezultate din acea sentinţă sunt achitate şi nu cred că poate să existe un organism care să-mi spună mie că este un proces echitabil acela în care inculpatului i se acceptă numai patru martori”, a declarat, la România TV, avocatul Lucian Bolcaş.

Adrian Năstase a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul ‘Trofeul calităţii’, din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat. În acest dosar, Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ”influenţa sau autoritatea funcţiei de preşedinte al unui partid” pentru organizarea unui simpozion intitulat ‘Trofeul calităţii în construcţii’ cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, la care urma să participe.