Adrian Vasilescu (BNR): ”Peste tot cresc preţurile, dar la noi cresc mai mult. Scumpirea facturilor e mai mare decât în toată Europa”

Acesta a precizat că, deşi preţurile cresc peste tot, România se confruntă în acest moment cu o serie de scumpiri la facturi mai mari decât în tot restul Europei, potrivit Agerpres.

„Sunt câteva idei care merită să fie subliniate, începând cu faptul că, iată, luna care s-a încheiat nu de mult, luna iulie, a venit cu inflaţia în jos, nu cu mult. De la 15,05% în iunie la 14,96% în iulie. Dacă e un pas şi urmează şi alţi paşi în lunile următoare asta înseamnă că am putea spune că în luna care s-a încheiat, în România, a început dezinflaţia. Spun, am putea spune. Nu mă grăbesc să spun că asta e realitatea, deşi la conferinţa de presă de la Banca Naţională, unde a fost lansat Raportul asupra inflaţiei, asta este tendinţa observată, şi anume semestrul II va fi un semestru cu preţurile în jos. Banca Naţională a văzut în jur de 14% la sfârşitul anului. Asta înseamnă o înclinare foarte mică, dar important că este înclinare în jos. Nu este o pantă urcătoare”, a spus Adrian Vasilescu.

Citește și Compensarea preţului carburanţilor ar putea fi eliminată. Ciucă: Prețurile au scăzut. La sfârșitul lunii septembrie vom avea evaluarea completă

Consultantul de strategie al BNR, speră ca în lunile următoare să nu ne mai confruntăm cu inflație în creștere, dar a subliniat faptul că „este o vară fierbinte” pentru că acum avem lupte duse cu consumul de energie pe răcitoare: frigidere, congelatoare, aparate de aer condiţionat şi aşa mai departe.

Alte articole

Prețurile de la Târgul de Crăciun din Craiova. Cât costă o cană, o pereche de mănuși sau o căciulă

N-a venit gerul, însă românii deja tremură. Analist: ”Vom avea cele mai scumpe sărbători din ultimii 35 de ani””

„Ce vedem însă dacă mergem mai departe şi intrăm în analiză. Vedem că pentru prima dată, creşterile la mărfuri alimentare şi la mărfurile nealimentare se aliniază atât lună la lună, adică iulie faţă de iunie, cât şi la iulie faţă de decembrie, chiar alinierea aici la iulie faţă de decembrie este aproape perfectă şi de asemenea aproape perfectă este alinierea an la an. Adică preţurile alimentare au crescut în aceeaşi măsură cu preţurile la produse nealimentare. Serviciile rămân cu preţurile cele mai jos, chiar la jumătate la servicii faţă de mărfurile alimentare şi mărfurile nealimentare. Mergem mai departe cu analiza şi vedem că la mărfuri alimentare sunt câteva produse de bază care au scumpiri foarte mari. Ce reper avem când vorbim despre inflaţie, 2% pe an. Deci 2% pe an trebuie să fie de creşterea optimă la orice preţ. Asta este o axiomă deja, nu mai trebuie demonstrată. Toată lumea, din America până în Japonia, merge cu această axiomă. Inflaţia bună este inflaţia de 2%, nici mai sus, nici mai jos. Când la pâine se duce la 24%, la cartofi la 41%, la ulei la 51% şi la margarină la 22%, vedem că dintr-o dată, pe palierul mărfurilor alimentare, apare o presiune puternică asupra puterii de cumpărare. Cum tot aşa o categorie, nu cu 51% şi 48% ca la prima categorie, dar cu medii, cu inflaţie la 12 luni peste media şi a inflaţiei generale şi a categoriei şi aici intră carne 12%, laptele şi produse lactate în jur de 16%, brânzeturile, în jur de 19 – 20%, untul cu 21%, ouăle 18%, zahărul 19%, cafea 16%”, a declarat Adrian Vasilescu.

El a afirmat că din tot tabloul, care include mărfuri alimentare, nealimentare şi servicii, situaţia mediei din România se aliniază cumva cu situaţia generală, pentru că această inflaţie este planetară, este globală.

„Peste tot cresc preţurile, dar la noi cresc mai mult tocmai la lucrurile astea esenţiale. La noi este mai mare creşterea. Scumpirea facturilor e mai mare decât în toată Europa. Pentru că ce vedem? Vedem că inflaţia, care este planetară şi noi am importat-o, avem totuşi o inflaţie de 14,96%. În Statele Unite 9,1% a fost luna iunie şi în iulie a scăzut la 8,6%. În zona euro e tot aşa sub 9%. De unde diferenţa? Din modul nerezonabil în care s-a făcut liberalizarea la energie în România”, a explicat sursa citată.

El a mai spus că ar trebui să ne aşteptăm ca, pe viitor, să intrăm în zona de dezinflaţie şi zona dezinflaţiei, după calculele Băncii Naţionale, prezentate marţi, ar dura până în vara lui 2024, când am vedea inflaţia coborâtă la 2,3%, ceea ce înseamnă că s-ar încheia acolo dezinflaţia şi intrăm pe o cotă nouă, care se numeşte inflaţia bună, de 2%.

Citește și Rata anuală a inflației coboară sub 15%. Care sunt alimentele care s-au scumpit cel mai mult în ultimul an