Adrian Vasilescu: Invitaţia făcută guvernatorului BNR de ministrul Finanţelor nu a sunat deloc prieteneşte

„Această taxă (taxa pe lăcomie n.r.) care are drept criteriu un indice al pieţei banilor este unică pe Terra, nimeni nu a mai făcut pe Terra această experienţă să vadă cum iese. Pentru că toată lumea înţelege că iese rău. Astăzi s-a spus pe piaţa vorbelor că leul s-a depreciat din cauza că a resimţit ce s-a întâmplat ieri la Banca Naţională. Păi ce s-a întâmplat ieri la Banca Naţională? Guvernatorul a făcut ceea ce face din septembrie 1990. În fiecare clipă când apar riscuri, determinări care ar putea să schimbe echilibrul în ceea ce priveşte stabilitatea financiară, guvernatorul a ieşit şi a vorbit public despre asta. Asta a făcut şi ieri. A ieşit şi a spus public punctul lui de vedere. Acum, bine, iese ministrul de Finanţe şi zice: îl voi chema să-mi răspundă. Nu este posibil. Există un cadru legal stabilit de lege şi cadrul acesta se numeşte Comitetul Naţional de Macroprundeţialitate”, a afirmat Vasilescu.

El a precizat că acest Comitet Naţional de Macroprundenţialitate are prin lege datoria să facă radiografia tuturor pericolelor pentru stabilitatea financiară, pericole care trebuie să fie votate în acest comitet, să fie transmise Guvernului şi Guvernul este obligat tot prin lege să răspundă la aceste sesizări.

„Dacă Guvernul crede că sesizările făcute de Comitetul Naţional de Macroprudenţialitate nu sunt corecte, Guvernul nu poate să arunce la coş această sesizare. Este obligat prin lege să răspundă public şi să spună care sunt motivele pentru care nu dă curs sesizării comitetului de macrostabilitate. Este o lege care este de sorginte europeană, care funcţionează în toate cele 28 de ţări din Uniunea Europeană şi în toate cele 28 de ţări din Uniunea Europeană, guvernele sunt obligate să ia notă de aceste sesizări, să le analizeze şi, dacă cred că ele nu sunt corecte, să răspundă public şi să spună de ce nu sunt corecte. Guvernatorul este în acest comitet, ministrul de Finanţe este în acest comitet, şeful ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară n.r) este în acest comitet, alţi factori sunt în acest comitet. Acest comitet trebuie să discute problema care s-a creat. Este o problemă de risc sistemic. Şi o problemă de risc sistemic nu poate să treacă aşa”, a spus Vasilescu.

În opinia acestuia, invitaţia ministrului Finanţelor adresată guvernatorului BNR „nu a sunat deloc prieteneşte” ci „într-un fel ultimativ”, iar guvernatorul nu are dreptul să dea curs unei asemenea „chemări ultimative”.

Alte articole

Avertisment dur al BNR: Un pachet credibil de consolidare bugetară este crucial pentru România. Ce ne aşteaptă după turul II alegerilor

Avertismentul BNR înainte de turul II al alegerilor prezidenţiale. Mugur Isărescu, raport apocaliptic legat de preţurile la energie şi alimente

„Guvernatorul s-a pronunţat ieri colocvial. A spus: nu putem discuta la televizor. Asta este o problemă pe care trebuie să o discutăm în cadrul legal. Şi acesta este singurul cadru legal pentru astfel de discuţii. Altul nu există. Sigur că ministrul ar putea să-l invite la minister pe guvernator, cu acest amendament că am fost şi eu la Banca Naţională, dar această invitaţie nu a sunat deloc prieteneşte. A sunat într-un fel ultimativ şi cred că guvernatorul nu are dreptul să dea curs unei asemenea chemări ultimative”, a afirmat consultantul BNR.

El a precizat, de asemenea, că ROBOR nu ţine de Banca Naţională, ci este un indice de piaţă, ca de exemplu EURIBOR, prin care se calculează media împrumuturilor dintre bănci în toată zona euro, LIBOR, în zonele cu dolari americani şi lire sterline, TIBOR pe piaţa japoneză, VIBOR în Polonia sau BUBOR în Ungaria.

„Vă dau un exemplu. Cursul leu/euro se stabileşte în piaţă. Ani de zile foarte mulţi analişti titraţi spuneau cursul stabilit de BNR. Am încercat, s-a discutat. Acum, după 28 de ani, s-a înţeles că Banca Naţională îl calculează pe baza datelor pieţei, un calcul matematic, o medie ponderată, şi se stabileşte în fiecare zi cursul. Se comunică de la Banca Naţională la ora 13:00. Aici, în privinţa ROBOR, Banca Naţională nici măcar nu calculează, calculează o companie specializată care calculează în multe ţări indici de piaţă. Este vorba de Reuters. Sunt zece bănci care au fost desemnate la cerere, au fost întrebate dacă vor să participe în calitate de contributori la calcularea ROBOR pe piaţa monetară românească. Aceste 10 bănci în fiecare zi la ora 11:00 dau calculul respectiv. Ele dau datele, Reuters face calculul, îl transmite BNR şi BNR îl comunică. Cine influenţează ROBOR este inflaţia. Iar această Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal bugetare n.r) care pune ROBOR drept criteriu pentru stabilirea unei taxe pe active, este, dacă e să o judecăm în profunzime, o taxă pe inflaţie. Ori inflaţia nu o fac băncile, o face întreaga societate, uneori o fac autorităţile care au anumite răspunderi în societatea românească, bunăoară să stabilească preţurile reglementate la gaze naturale, la energie electrică, la energie termică”, a explicat Vasilescu.

În ceea ce priveşte cotaţia leului în raport cu moneda europeană, care a fost cea mai slabă din istorie, respectiv 4,6722 lei/euro, oficialul BNR a subliniat că moneda naţională s-a depreciat faţă de ziua precedentă doar cu jumătate de ban.

„Dacă luăm luna decembrie a anului trecut o să vedem o situaţie în care leul s-a depreciat cu un ban şi 40 de, nici nu ştiu, nu avem termen, părţi de ban, au fost situaţii când s-a depreciat cu 75 de părţi de bani, un ban în alta situaţie. Astăzi s-a depreciat cu jumătate de ban, 52 de procente dintr-un ban ca să mă exprim exact. Asta e o situaţie dramatică? Dacă ne uităm pe piaţa internaţională, tot astăzi euro s-a apreciat faţă de dolar cu un cent. Deci dolarul a pierdut azi un cent întreg. Noi am pierdut o jumătate de ban şi pentru asta se ţipă că este cea mai mare, cea mai nu ştiu cum, cea mai groaznică, cea mai urâtă, cea mai oribilă. Nu e aşa”, a adăugat Adrian Vasilescu.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat duminică seara că îi va face o invitaţie guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, să vină la Ministerul de Finanţe pentru a discuta deschis, deoarece a auzit din piaţă că ar fi presiuni „agresive” din partea BNR către bănci pentru a nu se scădea indicele ROBOR.

„Am să fac o invitaţie domnului guvernator să vină la Ministerul de Finanţe. Dânsul n-a mai fost cred că de mulţi ani de zile pe la Finanţe. Am tot fost eu anul trecut şi în cadrul unor şedinţe oficiale, dar şi în discuţii bilaterale. Acum o să-l invit eu la Finanţe, alături de preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi împreună vor trebui să-mi răspundă la nişte întrebări tocmai pentru a evita situaţiile care se întâmplă azi în zona sistemului bancar. Să îi ascult dacă mai au şi alte doleanţe, dar să pun şi eu nişte întrebări la care vreau să am şi câteva răspunsuri.(…) Cred că este momentul ca domnul guvernator să vină şi la Finanţe şi să discutăm deschis. Pentru că aud din piaţă, în ultimele zile, de când a apărut Ordonanţa 114 (privind unele măsuri fiscal-bugetare n.r.) că sunt presiuni agresive din partea Băncii Naţionale, eu sper să nu fie adevărat, către bănci pentru a nu se scădea ROBOR”, a declarat Teodorovici duminică seara, la Antena 3.

În replică, Guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat marţi că a auzit „prin piaţă” despre invitaţia ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, de a discuta această situaţia la minister, la fel cum a anunţat şi şeful de la Finanţe că a auzit „din piaţă că ar fi presiuni agresive din partea BNR către bănci”, pentru a nu se scădea ROBOR.

„Nu ştiu, nu am auzit, sau am auzit, ca să zic aşa, prin piaţă, dar aceste discuţii nu se fac ca o şuetă, la un televizor, nu. Noi nu am primit deocamdată niciun fel de document”, a spus Isărescu într-o conferinţă de presă.