Nu toți copiii care merg la școală au alături bunicii, astfel încât aceștia să aibă grijă de ei după școală. Iar dacă ambii părinți lucrează, e limpede că pentru supravegherea celor mici rămân doar variante: after-school sau bonă, ambele contracost.
E drept, în România există și after-school subvenționat de stat. De acesta beneficiază însă doar câte sute de copii, mult prea puțin în raport cu cererea.
În aceste condiții, părinții care își vor copii la un after-school trebuie să apeleze la servicii de acest fel din zona privată, care, evident, sunt pe bani. Și nu chiar puțini.
Pentru a avea copilul la after-school, trebuie scoși din buzunar între 800 și 2.000 de lei pe lună, în funcție de orar și de activități – de la sport și artă, la științe și chiar robotică.
Părinții a peste 50.000 de copii își lasă copiii supravegheați astfel după școală și văd în asta un avantaj.
„After school, comunitate, mai mulţi copii. Se dezvoltă altfel decât să stea acasă cu o persoană matură”, spune un tată.
Citește și Ce nu au voie să facă proprietarii de apartamente din România. Este interzis clar prin lege
La ”after”, copiii se joacă, însă au și ocazia de a-și face temele primite peste zi la școală.
„Primul moment al zilei ar trebui să fie musai joaca. Apoi mănâncă. Facem teme cu ei, dar limităm programul de teme la o oră şi jumătate, pentru că vrem să lăsăm timp şi spaţiu pentru multe alte forme de învăţare. Avem traineri psihologi care intră în discuţii despre întâmplări din viaţa lor şi de acolo discuţiile glisează încet, încet către zona emoţională. Îi ajutăm să descarce balast emoţional acumulat în ultimele 24 de ore”, a declarat Alexei Axinte, co-fondator afterschool, citat de observatornews.
Copiii sunt încântați de activitățile de la after-school, multe diferite de ceea ce fac la școală. „Ultima oară, am inventat a fost un oraş. Am făcut din carton, din beţe, din plastilină”, spune Medeea (7 ani).
Când vine vorba despre bonă, costurile diferă în funcție de experiența, abilitățile, studiile și chiar recomandările acesteia.
O bonă plătită „la negru”, fără studii şi fără experiență, cere între 15 și 20 de lei pe oră. Una cu diplome și recomandări, care face și teme cu copilul, poate costa și 40 de lei pe oră. Iar o bonă full-time, angajată perfect legal, obligă părinții să scoată din buzunar 5.000 de lei pe lună și chiar mai mult.
Găsirea bonei potrivite nu este însă ceva simplu. Pe grupurile online, oricine se poate recomanda ca bonă, doar pentru că are timp liber și crede că are abilități să facă asta.
„Eu, diplome? Nu am aşa ceva, dar vă aduc o recomandare, dacă vreţi. Bine, una e să mă şi vedeţi, cum sunt. Eu iubesc foarte mult copiii”, spune o femeie care își oferă serviciile de bonă.
Marilena, în schimb, a urmat un curs de psihologie înainte de a lucra ca bonă și crede că pregătirea contează enorm în relația cu copiii.
„A fi bonă nu însesamnă numai a supraveghea un copil. Trebuie să ştii să şi empatizezi cu copilul respectiv, depinde şi de vârsta lui”, spune ea.
Experții spun că bona trebuie să cunoască pe deplin nevoile copilului de care se ocupă.
„Trebuie să ţinem cont de faptul că ei (copiii – n.r.) au nevoie de un echilibru. Unui copil îi este bine într-o zonă de mediu nestructurat, acasă, să se odihnească, să mănânce corespunzător şi să fie însoţit de o persoană care să ştie care sunt nevoile specifice vârstei pe care copilul o are”, explică psihologul Gabriela Maalouf.