Aglomerație la camerele de gardă ale spitalelor pentru copii. Dr Mihai Craiu: ”8 din 10 copii au boli acute cu febre şi manifestări respiratorii, cei mai mulţi au gripă A”. Simptomele care nu trebuie ignorate

Aglomerație la camerele de gardă ale spitalelor pentru copii în ultimele zile. Cei mai mulți copii care se prezintă la urgență au viroze respiratorii, iar mulți sunt testați pozitiv cu gripă de tip A.

„Este cum era de aşteptat să se întâmple, au fost din ce în ce mai multe cazuri, şi asta pentru că vremea a păcălit pe multă lume – alternanţele astea de vreme un pic mai rece cu una mult mai caldă – a creat o falsă senzaţie de siguranţă şi atunci oamenii au ieşit în spaţii publice, în spaţii publice închise, dacă ne uităm sunt pline mall-urile şi locurile de joacă de copii foarte mici, iar aceştia evident că stau unul lângă altul, strănută, se ating, tuşesc, deci nimic neobişnuit.

Ceea ce este o normă a ultimelor zile este că 8 din 10 copii prezentaţi la compartimentul de primiri urgenţe au boli acute cu febre şi manifestări respiratorii. Cei mai mulţi dintre cei testaţi au gripă, gripă de tip A, astea sunt datele ultimei săptămâni.

Şi astăzi şi ieri au fost peste 200 de prezentări, 220 de prezentări, ceea ce e mult mai mult decât vedem noi în mod obişnuit, vara, în plină perioadă de enterocolite şi deshidratări avem cam 150 de prezentări pe zi, vă daţi seama că numărul ăsta a fost depăşit cu foarte mult.

Există şi alte explicaţii în afară de vreme, e o perioadă specială, e o perioadă de sărbători, o bună parte din colegii noştri din reţeaua de medicină de familie au şi ei dreptul legal la concediu, deci au dat sfaturile teleonic sau prin alte mijloace de comunicare celor care le-au solicitat, dar mulţi părinţi au alte aşteptări, un pic nerealiste şi pentru orice fel de suferinţă acută vin la compartimentul de primiri urgenţe”, a explicat Dr. Craiu.

Citește și: Încă două persoane au fost răpuse de rujeolă. Bilanţul deceselor a ajuns la 3

 

Un loc de internare, greu de găsit în acest moment în spitalele de pediatrie din Capitală

Dr. Craiu spune că echipele de gardă sună la alte spitale, un exemplu fiind Spitalul „Grigore Alexandrescu”, pentru a găsi un loc necesar pentru internare. Asta în contextul în care, mai spune dr. Craiu, 1 din 10 copii care ajunge la compartimentul de primiri urgenţe are nevoie să fie îngrijit în spital.

„Trebuie spus că în mod evident nimeni nu îşi doreşte să rămână în spital cu copilul de sărbători. Faptul că în acest moment  spitalele de pediatrie din Bucureşti practic sună disperate unele la celelalte, şi ieri am discutat cu colegii noştri cei mai apropiaţi, cei de la „Grigore Alexandrescu”, cel mai mare spital de pediatrie apropiat de noi, încercând fiecare din echipele de gardă să găsim în funcţie de locurile disponibile câte un loc de internare. Pentru că în principiu cam 10 la sută din prezentări, asta este media ultimilor ani, din 60 şi de mii de prezentări am avut 6000 de internări, deci cam 1 din 10 copii care ajunge la unitatea de primiri urgenţe va avea nevoie de îngrijiri spitaliceşti, deci e de aşteptat să fie foarte complicat. Plus că în spital sunt mulţi părinţi care dacă ar avea cea mai mică certitudine că severitatea bolii le-ar permite să meargă acasă ar solicita să meargă acasă”, a precizat medicul.

Citește și: Alertă medicală la final de an. A crescut alarmant numărul cazurilor de gripă și viroze. Institutul Matei Balș e plin

 

Care sunt complicaţiile virozelor şi gripei în cazul copiilor

Dr. Craiu spune că sunt copii internaţi pentru că au făcut convulsii febrile. Foarte mulţi copii fac complicaţii bacteriene şi atunci este necesară îngrijirea în spital. Iată care este tabloul complicaţiilor descris de medic:

„Faptul că nu avem locuri arată că mulţi au complicaţii importante ale acestor viroze respiratorii. Gripa ştim că produce o afectare severă a tractului respirator şi nu numai. Gripa face febră foarte înaltă şi avem mai mulţi copii internaţi pentru că au făcut convulsii febrile, gripa afectează semnificativ mucoasa şi a altor cavităţi, nu numai a nasului şi gâtului, cutiile închise cum sunt sinusurile şi urechea medie, odată infectate duc la retenţia de fluid sau de puroi, otita supurată, sinuzita, mastoidita, nu sunt tocmai complicaţii de neglijat, şi foarte mulţi copii dezvoltă, în contextul unor inabilităţi imunologice sau a vârstei complicaţii bacteriene după aceste boli virale, şi atunci când ai pneumonie şi dependenţă de oxigen evident că nu te poţi duce acasă.

Cam ăsta este tabloul, copii cu boli respiratorii foarte severe, care tuşesc extrem de mult, care au insuficienţă respiratorie, care tuşesc cu sânge, în fine, cazuri foarte zgomotoase, mai mult decât înainte de sezonul acesta de vacanţă”, a explicat medicul.

Dr. Craiu spune şi care sunt câteva măsuri simple care ajută la prevenirea răspândirii bolii. Evitarea spaţiipr închise şi neventilate, mai ales atunci când copilul este foarte mic, anumite măsuri precum păstrarea distanţei faţă de interlocutor, spălatul riguros al mâinilor şi igiena tusei şi a strănutului.

„Cred că trei lucruri ar fi importante: primul şi cel mai important, în momentul în care ies într-un spaţiu cu un copil foarte mic ar fi bine ca acest spaţiu să fie un spaţiu liber, e foarte bună mişcarea, vremea a fost perfectă acum pentru a ieşi afară, la locuri de joacă, balansoare, spaţii din acestea, aer liber şi ventilat. Aici riscul epidemiologic e cel mai mic. Deci nu trebuie să fim paranoici să ne izolăm în casă pentru că sunt multe cazuri de gripă.

Al doilea lucru, ar trebui să nu uităm că măsurile care ne-au apărat în momentul în care nu cunoşteam niciun fel de remediu pentru virusul pandemic, pentru Sars CoV 2, respectiv păstrarea distanţei de cel puţin un metru jumătate faţă de interlocutorul nostru şi spălatul riguros al mâinilor şi igiena strănutului sau a tusei, acoperind cu cotul ar scădea împrăştierea”, a explicat Dr. Craiu.

Dr. Craiu explică şi când anume trebuie să ajungă pacientul la spital pentru îngrijiri. Medicul vorbeşte despre semne de gravitate precum insuficienţa respiratorie, deshidratarea şi modificarea stării de conştienţă. În acelaşi timp, dacă ajung la urgenţă cazuri care nu sunt de fapt urgenţe, camera de gardă se aglomerează foarte mult crescâd astfel timpul de aşteptare, inclusiv pentru cazurile grave.

„Nu în ultimul rând trebuie spus că atunci când apar semne de gravitate, şi astea sunt trei la copil, primul şi cel mai important e insuficienţa respiratorie. Când un copil e vânăt, e albastru la buze şi la unghii şi la limbă asta nu se poate trata cu doctorii acasă, ai nevoie de oxigen şi de un bilanţ la spital, eventual de o maşină care să respire pentru tine.

Al doilea lucru, când un copil este deshidratat, când ieşirile de lichide sunt mai mari decât intrările, un copil care vomită tot timpul sau are scaune modificate şi nu poate să înghită nimic are nevoie de spital şi de perfuzie.

Şi al treilea, copiii care au febră şi modificarea stării de conştienţă , nu trebuie neapărat să fie comatos sau să facă convulsii, dar un copil care nu mai poate fi trezit la masă, care este extrem de moale şi de apatic, căruia îi este absolut indiferent telefonul pe care îl dai ca să-l mituieşti aşa un pic emoţional, nu mai vrea să se joace la nimic din ce făcea el înainte, iarăşi acest copil trebuie văzut. Deci deshidratare, insuficienţă respiratorie şi afectare de stare de conştienţă sunt semne de gravitate şi trebuie mers la spital pentru că dacă ne ducem cu mofturi, cu muci în nas, sforăit sau agitaţie în timpul nopţii s-ar putea să stăm între 4 şi 6 ore unul sâcâind pe alţi părinţi care au copii chiar gravi şi, al doilea, inducând medicina defensivă.

Gândiţi-vă că şi doctorii sunt tot oameni şi în momentul în care sunt 40 de copii în aşteptare, tendinţa este nu să nu mai explici de ce nu trebuie dat inutil antibiotic sau de ce ar putea fi bune analizele, ci scrii în mod mecanic o reţetă cu antibiotic şi te gândeşti ”Bine că am mai scăpat de un pacient!”. Nu spun că asta se întâmplă, dar spun că la sfârşitul unei gărzi de 24 de ore, când nici nu mai gândeşti bine, când eşti complet confuz după 200 de prezentări vezi lumina de la capătul tunelului sub forma acestei eliberări sub forma unei prescripţii care nu întotdeauna e foarte riguroasă”, a explicat Dr. Mihai Craiu.