AJUNUL BOBOTEZEI: De ce se ţine post negru în această zi. Cum află fetele dacă se mărită în acest an

Pentru a întâmpina cum se cuvinte această mare sărbătoare, a Bobotezei, credincioşii ţin post aspru sau chiar post negru, luând numai dimineaţă Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuţi.

„Oamenii se pregătesc pentru a preîntâmpina cum se poate mai bine marea sărbătoare şi de aceea, înaintea zilei de Bobotează avem o zi în care se ajunează, adică Ajunul Botezului. Este o zi de pregătire duhovnicească prin post aspru pentru a preîntâmpina această mare sărbătoare a Botezului Domnului”, a declarat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie, şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită la 29 august.

Alte articole

De ce se pune busuioc sub pernă și când? Tradiții, simboluri și credințe legate de Bobotează

Ce rugăciuni să spui de Bobotează pentru a-ți curăța sufletul și a primi binecuvântarea Domnului

Luna ianuarie este o perioadă care abundă în sărbători, a mai spus părintele Stoica.

La 1 ianuarie, Biserica a prăznuit Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului şi tot atunci creştinii ortodocşi l-au cinstit pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare.

Botezul Domnului sau Boboteaza este sărbătorită, ca în fiecare an, la 6 ianuarie, când în toate lăcaşurile de cult ortodoxe se oficiază slujba Aghesmei Mari. Slujba sfinţirii apei se poate face atât în Ajun, cat şi în dimineaţa zilei de Bobotează şi aminteşte de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului.

La 7 ianuarie, în Biserica Ortodoxă se face pomenirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului.

Pe 10 ianuarie, în calendar este menţionat Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti. Sfântul este prăznuit în mod deosebit în judeţul Bacău, dar şi în Capitală, o parte din moaştele sale aflându-se la Mănăstirea Christiana. Apoi, Cuviosul Antonie cel Mare, ocrotitor al multor lăcaşuri de cult din ţara noastră, este cinstit la 17 ianuarie. Pe 21 ianuarie este pomenit Cuviosul Maxim Mărturisitorul, pe 25 ianuarie, Sfântul Ierarh Grigorie Teologul, iar, în penultima zi a lunii, este sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur.

AJUNUL BOBOTEZEI. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Ajunul Bobotezei este o zi prielnicã şi obieceirilor păgâne: farmece, descîntece, magii albe şi negrece.

Se spune că celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul.

Conform unor tradiţii populare, de Ajun preotul nu trebuie apărat de cîini, pentru că e rãu de moarte.Cenuşa din sobã şi gunoiul din casã se stzrâng dimineaţa pentru a fi presărate primăvara pe câmpul pentru roade, ca să le ferească de prãdãtori.

Există credinţa potrivit căriea în dimineaţa de Ajunul Bobotezei dacă pomii sunt încărcaţi cu promoroacã, vor avea rod bogat.

Este frecvent întâlnită superstiţia potrivit căreia, animalele din grajd vorbesc, la miezul nopţii din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori.

De Ajun, nu sunt admise certurile în casã şi nu se dă nimic cu împrumut, nici mãcar jăratec.

Se spune că în seara de Ajun se poate afla cât va trăi fiecare dintre membrii familiei. La miezul nopţii, se iau cãrbuni din vatrã şi se denumeşte fiecare cu numele membrilor familiei. Se crede cã primul care va muri va fi cel al cãrui cãrbune se va stinge mai repede, ia cel mai longeviv va fi cel al cãrui cãrbune se va stinge ultimul.

În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile dupã aceea, nu se spalã rufe, pentru cã apele sunt sfinţite.

Superstiţia cea mai des întâlnită este cea care spune că în noaptea de Boboteazã, tinerele fete îşi viseazã ursitul. Ele îşi leagã pe inel un fir roşu de mãtase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernã. Bãiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători.

Fetele care cad pe gheaţă în de Boboteazã,se crede, că sigur se vor mãrita în acel an.

Tradiţia cere ca de Ajunul Bobotezei în camera cea mai gãtitã a casei „camera de curat”, să se aşeze o masă. Sub faţa de masă se pune fîn iar în colţuri un bulgãre de sare. Deasupra, se pun cel puţin 12 feluri de mîncare, colivã, grîu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucã pisatã – bob fiert, fierturã de prune, sarmale, borş de fasole albã, în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de peşte, peşte prăjit, plãcinte de post umplute cu tocãturã de varzã acrã, plãcinte cu mac, dulciuri de post. Cu aceastã masã încãrcatã este aşteptat preotul cu Botezul. După sfinţirea bucatelor de către preotul care vine cu Iordanul, familia se aşază la masã, resturile de la bucate fiind adãugate în hrana animalelor, pentru a fi protejate de boli şi ca sã fie bune de prăsilă tot anul.

Se mai spune că ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.

În Bucovina, dar şi în unele sate din Ardeal, în ajunul de Bobotează se colindă.

În unele regiuni din Ardeal, Boboteaza este un obicei străvechi, de numit Ciuralexa. Vechi de sute de ani, este un ritual agrar care înseamnă stropitul livezilor şi înconjuratul gospodăriilor pentru ca în anul care tocmai a început gospodarii să aibă recolte bogate.