AJUNUL BOBOTEZEI: Sfinţirea casei de Bobotează. SECRETUL pe care nu ţi l-au spus niciodată preoţii

Printre obiceiurile dinAjunul Bobotezei se numără şi “Chiralesa”, care în greceşte înseamnă “Fie-ţi milă, Doamne!”. Îl ştiu bine, din bătrâni, toţi tinerii din localitatea Brusturi, judeţul Neamţ. Băieţi şi fete însoţesc preotul prin sat şi vestesc sfinţirea caselor.

Obiceiul este asemănător colindelor din Ajunul Crăciunului, iar copiii primesc nuci, mere şi prăjituri. În anumite zone din Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari din sat care anunţă venirea preotului şi apoi sunt răsplătiţi cu bucate de post sfinţite.

In Ajunul Bobotezei, creştinii ortodocşi ţin post ca să întâmpineBotezul Domnului. Ortodocşii pe rit vechi se pregătesc de Crăciun.
In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie sa primeasca de la duhovnic binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alti preoti ii opresc pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune: “acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a intregii fapturi… Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa”.

Alte articole

De ce se pune busuioc sub pernă și când? Tradiții, simboluri și credințe legate de Bobotează

Ce rugăciuni să spui de Bobotează pentru a-ți curăța sufletul și a primi binecuvântarea Domnului

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.
Luni, în Ajunul Bobotezei, în bisericile ortodoxe se va oficia, pentru a doua oară anul acesta, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, potrivit TRINITAS TV.

Conform rânduielilor tipiconale, dacă Ajunul Botezului Domnului cade în timpul zilelor săptămânii, atunci, în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar in ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

Când Ajunul Bobotezei cade, însă, sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar cea a Sfântului Vasile cel Mare se face în ziua praznicului, fără să se mai unească cu Vecernia.

Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se mai oficiază în Ajunul Craciunului, în ziua de prăznuire a Sfântului Vasile cel Mare, pe 1 ianuarie, în primele cinci duminici din Postul Mare, în Joia Mare şi în Sâmbăta Mare.
Potrivit tradiţiei populare, Ajunul Bobotezei este noaptea în care fetele necăsătorite îşi pot visa ursitul. Fetele care doresc să îşi viseze ursitul iau de la preot un fir de busuioc sfinţit, plantă despre care se crede că are puteri magice. Cea care vrea să i se arate destinul trebuie sa postească, să se roage şi să pună busuiocul sub pernă, în noaptea dinaintea sărbătorii.

În unele zone ale tarii, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământata doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.