Ajutoarele de stat pentru agricultorii români, acordate mai uşor

Acordul conţine şi elemente susţinute de Daciana Sârbu, precum posibilitatea ajutoarelor de stat acordate de România în cazul plăţilor directe sub media europeană sau acordarea de plăţi suplimentare pentru tinerii fermieri.

Daciana Sârbu, membră a Comisiei de agricultură a PE, consideră că versiunea de reformă agreată în cadrul acestui for conţine puncte benefice pentru România, dar există şi elemente ce încă depind de negocierile ulterioare, în special cele legate de viitorul buget al UE.

În viziunea eurodeputatei, punctele pozitive pentru România şi care au fost deja închise în urmă negocierilor de miercuri sunt: statele membre care primesc plăţi directe sub media europeană pot completă suma pe hectar pentru a ajunge la media europeană, din bugete naţionale; tinerii fermieri pot beneficia de plăţi suplimentare pe hectar complementare plăţilor directe aferente suprafeţei; programul pentru micii fermieri este menţinut cu titlu obligatoriu pentru toate statele membre şi bugetul alocat prin acesta este de 1.250 euro/fermă – care poate fi completat cu măsuri pentru modernizarea fermelor sau alte programe specifice de dezvoltare rurală; statele membre vor avea posibilitatea să redistribuie banii proveniţi de la plafonare şi modulare între fermieri – adică fermele care au până la 30 de ha pot beneficia de plăti suplimentare pe hectare; statele membre pot sprijini anumite sectoare cu nevoi specifice, cu plăti cu valoare între 8 şi 13% din plăţile directe (pentru sectoare precum cel al bovinelor, ovinelor etc); 30% din fondurile pentru dezvoltare rurală trebuie să fie alocate pentru măsuri de agromediu, managementul pădurilor şi arii cu handicapuri naturale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte prevederi importante ale acordului presupun că numele beneficiarilor de fonduri europene pentru agricultură să fie publicate, cu excepţia numelor micilor fermieri. De asemenea, vor fi extinse drepturile de plantare pentru viţă de vie până în 2030 – prin creşterea graduală a suprafeţei cultivate cu vită de vie cu 0,5% începând din 2016 şi implicarea mai activă a asociaţiilor profesionale.