Ajutor de 1.600 de lei pentru copiii cu handicap. Cine poate primi banii și ce documente sunt necesare

Primăria Municipiului Dej a anunțat că va acorda un sprijin financiar în valoare de 1.600 de lei copiilor cu handicap grav sau accentuat din municipiu, pentru decontarea serviciilor medicale și de recuperare efectuate în anul 2026.

Măsura este prevăzută în HCL nr. 23 din 26 februarie 2026, iar cererile pot fi depuse începând cu 1 august 2026, la Serviciul Public de Asistență Socială Dej, în intervalul orar 08:00 – 16:00.

Dosarul trebuie să conțină următoarele documente:

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

• actul de identitate al reprezentantului legal;
• certificatul de încadrare în grad de handicap grav sau accentuat, valabil în 2026;
• documentele care atestă calitatea de reprezentant legal, dacă este cazul;
• facturile și chitanțele, în original, pentru serviciile medicale și de recuperare recomandate de medicii specialiști;
• extrasul de cont bancar al reprezentantului legal;
• certificatul de naștere al copilului sau actul de identitate, după caz;
• hotărârea judecătorească privind instituirea curatelei, dacă este cazul.

Alte articole

Cine sunt părinții care primesc 2000 de euro pentru fiecare nou-născut. Banii sunt virați direct în cont

Gabi Bădălău, acuzații grave la adresa Claudiei Pătrășcanu. Afaceristul susține că fosta soție vrea să îl împiedice să petreacă timp cu cei doi copii: „Pentru mine, s-a umplut paharul”

Cererea poate fi ridicată de la Registratura Primăriei Municipiului Dej sau de la Serviciul Public de Asistență Socială Dej.

Citește și: Un mire din Lungulețu care a fost bătut la propria nuntă a mers să depună plângere la poliție, dar acolo a fost bătut la comanda șefului de post, care era beat

BNS cere măsuri pentru integrarea persoanelor cu dizabilități

Anunțul autorităților locale vine în contextul în care Blocul Național Sindical (BNS) solicită reforme pentru integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, în acord cu Strategia Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030.

„BNS salută noua direcție asumată de Comisia Europeană prin consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030, un document care transmite un mesaj fără echivoc: statele membre trebuie să treacă de la declarații de intenție la politici publice care să garanteze accesul real al persoanelor cu dizabilități la educație, locuri de muncă și participare deplină în societate”, se menționează în comunicat.

Potrivit BNS, doar 56,4% dintre persoanele cu dizabilități din Uniunea Europeană sunt active pe piața muncii, iar aproape trei din zece sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.

„Datele prezentate de Comisia Europeană sunt îngrijorătoare: doar 56,4% dintre persoanele cu dizabilități din Uniunea Europeană sunt active pe piața muncii, iar diferența față de persoanele fără dizabilități continuă să crească. Aproape trei din zece persoane cu dizabilități sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială”, se scrie în comunicat.

Sindicaliștii susțin că, în România, accesul persoanelor cu dizabilități este îngreunat de infrastructura neadaptată, lipsa serviciilor de sprijin pentru angajare și un sistem de prestații sociale care, în unele cazuri, descurajează integrarea profesională.

„Nu putem vorbi despre o piață a muncii modernă și competitivă în timp ce mii de oameni pregătiți și capabili sunt excluși din cauza unor bariere administrative, infrastructurale sau a prejudecăților”, consideră BNS.

Citește și: Administratorul de bloc nu poate acționa în numele unui proprietar împotriva altui vecin. Ce spune legea în cazul inundațiilor

BNS cere Guvernului reformarea sistemului de stimulente pentru angajarea persoanelor cu dizabilități, investiții în accesibilizarea locurilor de muncă și utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru creșterea gradului de ocupare.

„Strategia Comisiei Europene introduce mecanisme de monitorizare mai stricte și posibilitatea stabilirii unor ținte naționale privind ocuparea persoanelor cu dizabilități. BNS consideră că aceste obiective trebuie asumate printr-un plan național concret, cu indicatori măsurabili, resurse financiare dedicate și responsabilități clare pentru instituțiile publice. Incluziunea persoanelor cu dizabilități nu reprezintă doar o obligație privind respectarea drepturilor fundamentale. Ea înseamnă creștere economică, reducerea deficitului de forță de muncă și valorificarea potențialului profesional al unor oameni care, prea mult timp, au fost excluși din viața economică’, se subliniază în comunicat.