Al doilea om în stat a ajuns în faţa judecătorilor. Călin Popescu Tăriceanu, judecat în dosarul Fermei Băneasa

Călin Popescu Tăriceanu a ajuns la Înalta Curte în plin scandal de corupţie după ce numele lui a apărut în dosarul lui Bogdan Olteanu şi al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Fostul premier este judecat pentru mărturie mincinoasă în dosarul retrocedărilor ilegale obţinute de Remus Truică şi Prinţul Paul.

05 aug. 2016, 05:56
Al doilea om în stat a ajuns în faţa judecătorilor. Călin Popescu Tăriceanu, judecat în dosarul Fermei Băneasa

UPDATE.  Călin Popescu Tăriceanu a stat 20 de minute în sediul instanţei supreme. „Nu fac nicio declaraţie, nu sunt adeptul justiţiei făcute în stradă sau la televizor”, a spus preşedintele Senatului, la ieşire.
 
Potrivit unor surse judiciare, procedurile de cameră preliminară au fost amânate pentru 20 septembrie, în urma unei cereri făcute de Dorin Marian, celăltalt inculpat în dosar. Acesta, de altfel, nici nu s-a prezentat, vineri, în faţa instanţei.
 
Tăriceanu a ajuns la instanţa supremă, vineri dimineaţă, pentru efectuarea procedurilor de cameră preliminară, în dosarul în care a fost trimis în judecată, pe 7 iulie, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, în legătură cu declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt trimişi în judecată Prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale a României în anul 2000, acesta fiind acuzat de mărturie mincinoasă.
Potrivit DNA, în 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Călin Popescu Tăriceanu, în declaraţia luată sub jurământ, „a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin această îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”.

Astfel, preşedintele Senatului este acuzat că a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare.

De asemenea, susţin procurorii DNA, preşedintele Senatului a făcut declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, nu a spus nimic despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu Truică referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea terenurilor din Snagov şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

În acelaşi context, Tăriceanu a mai precizat, că nu a avut o relaţie apropiată cu Marius Marcovici, ascunzând totodată că are cunoştinţă de relaţia acestuia din urmă cu Tal Silberstein, mai spun procurorii.

De asemenea, Popescu Tăriceanu ar fi afirmat în mod nereal că nu l-a prezentat sau introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România.

Citeşte şi: Călin Popescu Tăriceanu, despre implicarea sa în dosarul Vîntu: Nu comentez zvonuri

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, declara în urmă cu o lună de zile că dosarul în care este trimis în judecată de procurorii DNA „nu are nimic de-a face cu dosarul retrocedărilor ilegale”, ci este „un dosar fabricat”, care afectează inclusiv instituția pe care el o reprezintă la vârf.

Președintele Senatului a spus că nu dorește să intre în „detaliile” dosarului în care este judecat, așa cum a făcut „Procuratura”, care a dat un „amplu comunicat”, adăugând că lucrurile vor fi lămurite în instanță.

„Cert este un lucru: trebuie să facem aici distincție între persoana mea, Călin Popescu-Tăriceanu, și poziția pe care o am eu ca reprezentant al Senatului, în calitate de președinte. În momentul în care eu sunt trimis în judecată, nu sunt trimis în judecată ca persoană, eu știu, obișnuită, Călin Popescu-Tăriceanu. Chiar și comunicatele DNA făceau referire de fiecare dată, subliniau — președintele Senatului. Deci, este vorba de instituția care este târâtă în această situație foarte neplăcută, pe care unii oameni o privesc și nu știu exact ce să creadă. Mi se pare că intrăm într-o zonă a unui fel de război între puterea judecătorească și cea legislativă, în care puterea judecătorească vrea să arate că este cea mai importantă și că ea dă tonul și pune pe toată lumea la respect. Indiferent dacă acuzațiile sunt solide sau nu sunt solide, să trimiți în instanță pe președintele Senatului nu e de ici — de colo. Face vâlvă și în țară și în străinătate”, a afirmat Tăriceanu.

El a adăugat că această abordare „denotă o anumită lipsă de responsabilitate, pentru că, în acest fel, încrederea în instituțiile statului și în cei care ocupă anumite poziții importante este afectată”.

„Și, observatorii interni și străini își pun întrebarea: ce țară este România? Ei nu o să stea să analizeze în detaliu dosarul retrocedărilor sau despre ce este… Știrea în sine este importantă și, sigur, că acest lucru întărește o percepție care s-a creat și la care, din păcate, România a lucrat din greu s-o reușească, cu ghilimele spun acest lucru, și anume: România, o țară coruptă, o țară în care clasa politică trebuie măturată, după cum se vede. Mie mi se pare că este o acțiune, practic, programată de a elimina pe toți cei care astăzi dețin funcții importante din viața politică”, a declarat președintele Senatului.

Citeşte şi:  DNA: Tăriceanu era vizitat la Guvern de milionarii evrei care se ocupau de retrocedări