Alegerea vicepreşedintelui CSM şi deciziile de revocare ale lui Ghica şi Danileţ, în 13 februarie

Condiţia ca alegerea vicepreşedintelui CSM şi revocările judecătorilor Ghica şi Danileţ să fie discutate în aceeaşi dată a fost pusă de către Secţia de judecători a CSM.

Judecătorul Adrian Bordea, reprezentantul magistraţilor instanţei supreme în Consiliul Superior al Magistraturii, şi-a anunţat, marţi, candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, în urma şedinţei Secţiei pentru judecători a forului.

Judecătorii Cristi Danileţ şi Alina Ghica şi-au retras candidaturile la funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, înaintea şedinţei din 23 ianuarie a Plenului CSM în care urma să aibă loc alegerile pentru această funcţie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alina Ghica şi Cristi Danileţ îşi depuseseră candidaturile la funcţia de vicepreşedinte al CSM în 4 ianuarie, după alegerea Oanei Schmidt Hăineală ca preşedinte al Consiliului, ulterior împotriva lor adunările generale ale judecătorilor de la curţile de apel şi judecătorii declanşând proceduri de revocare din CSM. Acţiunea constituie cea mai amplă formă de protest a magistraţilor împotriva membrilor Consiliului.

Numărul de voturi pentru revocarea celor doi judecători s-a întrunit, astfel că CSM ar trebui să ia act de opţiunile judecătorilor care i-a ales pe Ghica şi Danileţ să-i reprezinte în forul magistraţilor.

Totuşi, în cadrul CSM sunt discuţii privind termenul de 15 zile de când curge pentru constatarea legalităţii deciziilor adunărilor judecătorilor, de către Plenul Consiliului.

Concret, deşi s-a apreciat de către Judecătoria Rm. Vâlcea, care a declanşat procedura în cazul lui Danileţ, că aceasta a fost îndeplinită după ce 135 de judecătorii se pronunţaseră favorabil acestui demers, ulterior s-au trimis şi alte decizii ale adunărilor generale ale altor judecătorii care s-au pronunţat pentru revocarea acestui judecător din CSM.

Discuţiile din CSM pe acest subiect vizează termenul în care să ia act Consiliul de deciziile adunărilor generale ale judecătorilor, respectiv de la momentul trimiterii ultimelor decizii către Consiliu. În acest sens fiind de acord şi preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, şi şefa CSM, Oana Schmidt Hăineală.

Pe de altă parte, în 24 ianuarie, ziua în care Judecătoria Rm. Vâlcea a comunicat CSM centralizatorul cu voturile judecătorilor din 135 de judecătorii, Cristi Danileţ afirma că procedura în cazul său este încheiată. Cu opinia sa fiind de acord mai muli membri ai CSM.

Tot atunci, Danileţ spunea că Plenul CSM va analiza dacă au fost întrunite condiţiile legale sau nu cu privire la revocarea sa din CSM, el urmând a se supune voinţei colegilor dacă motivele lor sunt legale.

Marţi, 5 februarie, Uniunea Naţională a Judecătorilor şi Asociaţia Magistraţilor din România au cerut CSM, într-o scrisoare deschisă, să dispună revocarea Alinei Ghica şi a lui Cristi Danileţ, susţinând că voinţa a peste 1.600 de judecători în cazul acestora nu poate fi nesocotită, întrucât ar însemna autodiscreditarea Consiliului.

Reprezentanţii celor două organizaţiile profesionale susţin că CSM nu se poate pune în postura de a cenzura voinţa democratică a 1.196 de judecători de la judecătorii şi a 424 de judecători de la curţile de apel care au votat pentru revocarea magistraţilor Cristi Vasilică Danileţ şi Alina Nicoleta Ghica.

„O nesocotire din partea Consiliului Superior al Magistraturii a voinţei judecătorilor ar însemna auto-discreditarea acestui organism şi abaterea lui de la menirea sa constituţională, aceea de a reprezenta voinţa corpului profesional al magistraţilor. Renunţarea la respectarea standardelor minimale de integritate şi transparenţă a membrilor Consiliului, nesocotirea votului legal şi democratic al judecătorilor şi accentuarea anumitor percepţii publice de politizare a activităţii Consiliului sunt acţiuni incompatibile cu rolul acestei instituţii”, susţin reprezentanţii Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) şi ai Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR).

Aceştia precizează că revocarea membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este condiţionată legislativ de îndeplinirea unor cerinţe stricte de cvorum şi de vot: reunirea judecătorilor în adunările generale în cadrul fiecărei instanţe se face cu întrunirea cvorumului de două treimi dintre judecători; adunarea generală hotărăşte revocarea prin votul a două treimi din numărul judecătorilor; revocarea intervine dacă jumătate plus unu dintre instanţe hotărăsc revocarea în cadrul adunărilor generale.

„Aceste cerinţe stricte au fost întrunite de majoritatea covârşitoare a instanţelor implicate în procedura de revocare”, se arată în scrisoarea deschisă adresată CSM.

În aceste condiţii, susţin reprezentanţii celor două organizaţii profesionale, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să manifeste respect faţă de voinţa democratic şi legal exprimată a judecătorilor, constatând legitimitatea acţiunii acestora de a-i revoca pe cei doi reprezentanţi pe care i-au votat şi dispunând revocarea lor.

Reprezentanţii UNJR şi AMR susţin, totodată, că nu există niciun temei legal pentru examinarea pe fond de către Consiliu a cererilor de revocare, „fiind de principiu că nimeni nu poate fi judecătorul propriei sale cauze”.