Alegeri anticipate Republica Moldova.  Republica Moldova și-a ales duminică Parlamentul, dizolvat în luna aprilie. După ce în toamnă au ales un preşedinte pro-european, pe Maia Sandu, moldovenii vor decide dacă partidul ei, Partidul Acţiune şi Solidaritate, va avea majoritate în Parlament.

Update 21.00 S-au închis secțiile de vot pentru votul din Republica Moldova. 1,39 de milioane de persoane (46,12%) au votat la scrutinul parlamentar din 11 iulie curent până la ora 20.00, când a mai rămas o oră până la închiderea tuturor secțiilor de votare din țară. În diasporă, până la ora 20.00 au votat 188 de mii de oameni, record absolut pentru un scrutin parlamentar, scrie zgd.md. Potrivit primelor informații, partidul Maiei Sandu ar fi câștigat alegerile pentru noul Parlament, spune Digi 24.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Liderul bandei de motociclişti MC Comanches, condamnat în România ...

Marcel Ciolacu, despre şansele lui Iohannis la NATO: „Susţin ...

Comunitatea WatchDog.md și Institutul de Politici Publice prezintă rezultatele primului after-poll, la ora 21:00, după închiderea secțiilor de votare. Conform primelor rezultate, Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut cele mai multe voturi, iar Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor s-au clasat pe locul doi.

Iată cum arată datele preliminare:

Partidul Acțiune și Solidaritate – 55,1%

Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 24,0%

Partidul Politic Șor – 8,1%

Blocul electoral „Renato Usatîi” – 4,1%

Platforma Demnitate și Adevăr -1,8%

Partidul Politic „Democrația Acasă” – 1,1%

Update 16.00 O prezenţă masivă la urne se observă în Transnistria, unde au fost deschise în total 41 de secţii de votare în cadrul alegerilor parlamentare anticipate care se desfăşoară duminică în Republica Moldova, relatează Radio Chişinău. Până aproape de orele amiezii votaseră deja 17.566 mii de alegători domiciliaţi în regiunea transnistreană, conform aceluiaşi post de radio, care relatează, citând martori, că dintre alegătorii transnistreni ar primi bani pentru votul lor.

Update 17.00 Către ora 17.00, prezența la urnele de vot a constituit 1 109 414 (37,28%). Din numărul total, circa 151 mii au votat în străinătate, iar peste 24,7 mii – în secțiile destinate alegătorilor transnistreni, scrie Deschide.md.

Update 18.00 – Poliţia a fost sesizată în 19 cazuri de transportare organizată de alegători şi a examinat deocamdată trei dintre ele, însă nu poate aplica sancţiuni, deoarece, în opinia forţelor de ordine, acestea nu constituie încălcare a legislaţiei electorale, a anunţat şeful adjunct al Inspectoratului General de Poliţie, Maxim Maxian, în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit Radio Chişinău

UPDATE ORA 13. Peste 21% dintre alegătorii din Republica Moldova şi-au exprimat, până la ora 12.00, votul la alegerile parlamentare anticipate de duminică, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedintele Comisie Electorale Centrală (CEC), Dorin Cimil.

Potrivit acestuia, numărul total de alegători prezenţi la urne a fost de peste 600.000, dintre care peste 70.000 şi-au exprimat opţiunea în secţiile de votare din străinătate. De asemenea, până la ora 12.00 au votat peste 16.000 de cetăţeni din Transnistria.

„În general, procesul electoral decurge în regim normal, fără incidente majore. Până la această oră şi-au exercitat dreptul la vot peste 600.000 de alegători. În străinătate, la acest moment, sunt operaţionale toate secţiile de votare constituite în Europa şi Asia, în următoarele ore urmând să se deschidă secţiile de votare din Statele Unite şi Canada. Până la această oră, peste hotarele ţării s-au prezentat la vot peste 70.000 de cetăţeni”, a afirmat Cimil.

Citeşte şi: Alegeri în Republica Moldova. Cozi de sute de persoane la secţiile de votare din mai multe ţări

Alegeri anticipate Republica Moldova. Momentul de cumpănă pentru soarta țării. Cine sunt candidații

În sondaje, partidul Maiei Sandu conduce, dar diferenţele merg la de câteva procente până la câteva sutimi.

150 de secţii de votare vor fi organizate în afara Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc duminică, în ţara vecină. Dintre acestea, 12 secţii vor fi organizate în România, două dintre ele fiind în Bucureşti.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe din Republica Moldova, pentru acest scrutin vor fi disponibile 31 de secţii de votare în Italia, 17 în Federaţia Rusă, 13 în Statele Unite ale Americii şi 10 în Franţa.

-Bucureşti (sediul Autorităţii Electorale Permanente): str. Stavropoleos 6, sector 3;

-Bucureşti (sediul Biroului Electoral Central): str. Eugeniu Carada 1, sector 3;

-Iaşi: Casa de Cultură a Studenţilor, str. Vasile Conta, nr.30;

-Suceava: Universitatea „Ştefan cel Mare Suceava”, str. Universităţii, nr. 13;

-Galaţi: Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domnească, nr. 47;

-Bacău: Universitatea „Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti, nr. 157;

-Cluj-Napoca: Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa „Lucian Blaga”, nr. 1-3;

-Timişoara: Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj, nr. 12;

-Braşov: Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului, nr. 39;

-Sibiu: Şcoala Gimnazială „Regina Maria”, str. Zaharia Boiu, nr. 1;

-Constanţa: Universitatea „Ovidius”, b-dul Mamaia, nr. 124, Aleea Universităţii nr. 1;

-Craiova: Universitatea „Craiova”, str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 13.

Toate secţiile de votare vor funcţiona în intervalul 7,00 – 21,00.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu a anunţat, pe 28 aprilie, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului şi a convocat alegeri legislative anticipate pentru data de 11 iulie.

Decizia a fost luată după ce magistraţii Curţii Constituţionale au declarat neconstituţională starea de urgenţă, în timpul căreia legislativul nu putea fi dizolvat şi astfel nu se puteau convoca alegeri parlamentare anticipate.

23 de concurenți electorali luptă pentru cele 101 fotolii de deputat din Parlamentul de la Chişinău, în cadrul campaniei pentru alegerile din 11 iulie, scrie platforma Veridica.ro.

Principalele partide înscrise în luptă:

Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de președinta Maia Sandu, și Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, condus de doi dintre predecesorii Maiei Sandu, Vladimir Voronin și Igor Dodon, sunt date drept favorite de sondajele de opinie.

Partidul Socialiştilor şi Partidul Comuniştilor promovează apropierea Republicii Moldova de Federaţia Rusă.

Deşi în programul electoral vorbesc despre industrializarea economiei, dezvoltarea agriculturii, a sistemului medical şi cel al educaţiei, mesajul principal promovat de reprezentanţii PSRM-PCRM în această campanie are un puternic iz geopolitic și apocaliptic.

„Noi lucrăm pentru oameni” este sloganul cu care s-a lansat în campania electorală Partidul „ŞOR”, condus de fugarul Ilan Şor, condamnat de prima instanţă la 7 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul furtul miliardului.

Partidul Şor şi PSRM au fost aliaţi în Parlament, votând împreună, la sfârşitul anului 2020, o serie de legi controversate, denunţate de opoziţie şi atacate la Curtea Constituţională.

Platforma DA, condusă de fostul ministru de interne și candidat la primăria Chișinăului, Andrei Năstase, a evoluat în paralel cu PAS și are un discurs similar, pro-european și anti-corupție. Cele două formațiuni au și mers împreună la alegeri și au fost partenere de guvernare.

Două formaţiuni care promovează unirea cu România concurează în aceste alegeri parlamentare – PUN şi AUR. „Pune umărul la unire”, îndeamnă în sloganul său electoral Partidul Unităţii Naţionale – un partid unionist, pro-european şi pro-NATO.

Programul electoral al PUN este construit în jurul obiectivului Unirii Republicii Moldova cu România. PUN este condus de istoricul Octavian Ţîcu şi susţine că Unirea este un drept istoric şi etnic.

Citește și: Cristian Rizea a fost exclus din cursa pentru un loc de parlamentar din Republica Moldova