ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Norica Nicolai, cap de listă la PNL pentru un nou mandat la PE

Norica Nicolai s-a născut în 1958 la Sinaia şi a absolvit la Bucureşti Facultatea de Drept în 1983. Ulterior, a activat ca procuror la Olteniţa. În 1991 a părăsit magistratura în circumstanţe care aveau apoi să impieteze asupra carierei sale politice. Ulterior, a devenit avocat şi profesor universitar, iar în 1996 s-a înscris PNŢCD.

După ce acest partid a ajuns la putere, Nicolai a fost numită secretar de stat în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, post pe care l-a ocupat până în 2000. În plină degringoladă a CDR pe fondul tensiunilor dintre ţărănişti şi liberali, Nicolai a fost exclusă din PNŢCD în august 2000, după ce semnase o scrisoare deschisă alături de Alexandru Ciocâlteu şi Sorin Dumitriu prin care anunţau că susţin candidatura la preşedinţie a lui Theodor Stolojan, deşi acesta candida cu susţinerea PNL. După excludere, consecinţa logică a fost înscrierea ei în PNL, pe listele căruia a obţinut două mandate de senator în 2000 şi 2004.

În Senat, Norica Nicolai a deţinut şi funcţia de vicepreşedinte şi s-a ilustrat ca una dintre figurile proeminente ale Comisiei juridice. Primul scandal în care a fost implicată a izbucnit în aprilie 2006 când o nepoată a sa a fost văzută votând în locul ei în timpul unei şedinţe de plen, deşi nu avea calitatea de parlamentar. Presa a vuit la vremea respectivă, dar Norica Nicolai s-a ales doar cu un avertisment din partea conducerii Senatului. De atunci însă, senatorii au fost mult mai atenţi ca în sala de plen să nu mai intre persoane neautorizate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe termen lung, Nicolai nu a scăpat chiar ieftin, incidentul fiindu-i imputat de către preşedintele Traian Băsescu atunci când s-a pus problema ca liberala să preia Ministerul de Justiţie. Pe 17 decembrie 2007, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu a propus-o pentru această demnitate, dar Traian Băsescu a refuzat să semneze decretul de numire şi i-a cerut lui Tăriceanu o altă propunere. Unul dintre motivele invocate a fost tocmai incidentul cu nepoata, inacceptabil pentru o persoană care aspiră la postul de ministru al Justiţiei, susţinea preşedintele.

Însă nu acesta a fost considerentul principal invocat de Traian Băsescu. Acesta a invocat conţinutul „mapei profesionale” a Noricăi Nicolai de pe vremea când aceasta era procuror la Olteniţa. „Norica Nicolai (fostă Norica Clinci), procuror la Procuratura locală Olteniţa, judeţul Călăraşi, a instrumentat un dosar penal, în urma căruia o persoană nevinovată a fost condamnată şi încarcerată. După condamnare, poliţia a descoperit adevăratul vinovat. Persoana vinovată şi persoana nevinovată aveau aceleaşi nume şi prenume, dar restul datelor de stare civilă erau diferite. În loc să facă demersuri pentru achitarea primei persoane şi punerea sub acuzare a celei de a doua persoane, în condiţiile legii, doamna Nicolai a modificat mandatul de arestare al persoanei nevinovate, fără să declanşeze începerea urmăririi penale şi un nou proces pentru persoana vinovată. În acest mod, făptuitorul real nu a mai beneficiat de dreptul la apărare, nefiind audiat şi intrând direct în arest, în baza mandatului modificat de doamna Norica Nicolai. Pentru această faptă, doamna procuror a fost sancţionată disciplinar în urma unor rapoarte succesive de control efectuate de inspectori ai Procuraturii locale Olteniţa şi ai Procuraturii Generale”, se preciza într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Mai mult, în 1991 Nicolai ar fi reprezentat o persoană într-un proces de adopţie, deşi calitatea de procuror în interzicea expres acest lucru. „Procesul a avut loc la Tribunalul Călăraşi. Pentru a-şi motiva fapta neconformă cu statutul de procuror, doamna Nicolai a invocat necunoaşterea legii. La o lună după acest incident, doamna Nicolai a părăsit magistratura”, se arăta în comunicat.

Senatorul PNL a negat acuzaţiile, iar tevatura iscată de refuzul preşedintelui a trebuit arbitrată de către Curtea Constituţională. „În legătură cu incidentul invocat de Traian Băsescu din 1987, este o minciună sfruntată. Ca jurist afirm cu toată responsabilitatea că, dacă cineva în România ar fi făcut aşa ceva, urma să fie judecat şi condamnat pentru fals, uz de fals şi abuz în serviciu. Nu am fost niciodată condamnată. În privinţa celui de-al doilea argument pe care preşedintele l-a invocat, am o singură precizare: nu am încălcat legea”, se apăra Norica Nicolai.

Verdictul CCR a fost unul foarte controversat. Judecătorii au decis că preşedintele poate refuza, motivat, numirea unui ministru şi să ceară o singură dată o altă nominalizare astfel încât Nicolai nu a mai ajuns ministru. Contestatarii deciziei au invocat faptul că nu există text constituţional care să justifice această decizie, CCR ajungând să adauge prevederi noi la textul legii fundamentale.

Introducerea votului uninominal a mai dat o lovitură carierei politice a liberalei. Datorită algoritmului inept al Legii electorale prin care se calculează cei care ajung parlamentari, Norica Nicolai a rămas în 2008 în afara Parlamentului, deşi câştigase colegiul din Călăraşi în care candidase cu aproape 50% din voturi. Tot în Călăraşi candidase şi Doru Ioan Tărăcilă, coleg de comisie juridică al lui Nicolai, pesedistul păţind acelaşi pocinog.

În 2009, Nicolai a fost una dintre cele mai aprige susţinătoare ale lui Crin Antonescu în cursa pentru câştigarea preşedinţiei PNL şi debarcarea lui Tăriceanu, socotit vinovat pentru intrarea partidului în opoziţie. Pentru sprijinul acordat lui Antonescu, Nicolai a fost recompensată cu un loc eligibil pe lista PNL la europarlamentarele din 2009. În prezent, este şefa delegației PNL din Parlamentul European, membră a Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European și vicepreședinte al subcomisiei pentru Securitate și Apărare.