Alegeri europarlamentare 2019. Raportul care demască ameninţările online pentru influenţarea alegerilor de mâine

ISD a anchetat cazurile din Regatul Unit, Franţa, Italia, Spania şi Polonia şi susţine că autorii tentativelor de influenţare „se aliniază adesea cu state ostile, cum ar fi Rusia, sau cu grupuri de interese americane, dar creează şi propriile campanie paneuropene”.

„Partide politice populiste, miliţii informatice de extremă dreapta şi grupuri religioase adaptează tacticile binecunoscute pentru a le folosi împotrivca statelor”, afirmă grupul de studii londonez. Este posibil ca actorii europeni să se fi inspirat din imixtiunile online în alegerile prezidenţiale din SUA, din 2016, puse pe seama Rusiei, utilizând conturi false de Twitter, automatizate, pentru a-şi amplifica mesajele şi a-şi ataca adversarii, relevă de asemenea raportul, citat de Agerpres.

Legăturile directe cu partide politice sunt însă de multe ori greu de stabilit oficial.

În Spania, ISD a dezvăluit „o reţea coordonată de conturi de Twitter folosită pentru difuzarea de hashtag-uri antiislamice şi pentru a contribui la sprijinirea partidului de extremă dreapta Vox. Formaţiunea politică neagă orice legătură cu conturile respective.

Alte articole

PNL recunoaște că nu mai poate salva guvernul Ilie Bolojan. Negocierile cu parlamentarii din opoziție ar fi eșuat (surse)

Bolojan aruncă în aer austeritatea. Suma uriașă plătită de premier pentru a rămâne în fruntea Guvernului, Ilie „Sărăcie” a deschis robinetul banilor înainte de moțiune

În Regatul Unti, există suspiciunea că s-au folosit roboţi informatici – programe care trimit automat mesaje – pentru amplificarea pe Twitter a campaniilor celor mai multe partide mari, însă Partidul Brexit pare să fi beneficiat cel mai mult de astfel de mijloace.

În Polonia, ISD suspectează existenţa unei „reţele coordonate de pagini, conturi şi grupuri pe Facebook, folosite pentru promovarea partidului naţionalist Confederaţia şi pentru amplificarea conţinutului antisemit şi pro-Kremlin”.

În Italia, organizaţia neguvernamentală americană Avaaz a identificat 23 de pagini de internet, urmărite de peste 2,46 milioane de persoane şi folosite pentru difuzarea de informaţii false şi conţinut care urmăreşte să creeze diviziuni, în special privind migraţia, vaccinurile şi antisemitismul.

În Germania, partidul de dreapta AfD (Alternativa pentru Germania) a fost foarte activ în dezbaterile pe Facebook referitoare la alegerile pentru Parlamentul European.

ISD a avertizat că şi media profesioniste din Franţa şi Germania au fost ţintele unor atacuri concertate.

Institutul consideră că alegerile europarlamentare din 2019 sunt marcate online de „discursuri de ură” şi a identificat 365 de pagini, conturi şi grupuri pe Facebook, peste 1350 de conturi pe Twitter şi peste 100 de canale şi materiale video pe Youtube care promovează ura, dezinformarea şi extremismul.