Alegeri în Franța. Partidul de extremă dreaptă al lui Le Pen și Bardella a câștigat primul tur al scrutinului legislativ. Partidul lui Macron a obținut doar locul trei

UPDATE Alegeri în Franța: Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut duminică o „mare uniune democrată şi republicană” în al doilea tur al alegerilor legislative din Franţa în faţa partidului de extremă dreapta Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN), care s-a clasat detaşat pe primul loc în primul tur al acestui scrutin, relatează AFP.

„Participarea crescută la primul tur (…) demonstrează importanţa acestui vot pentru toţi compatrioţii noştri şi dorinţa de a clarifica situaţia politică”, a spus preşedintele francez, potrivit unui comunicat. „În faţa Adunării Naţionale (Rassemblement national, RN) a venit timpul pentru o mare uniune, clar democrată şi republicană, pentru turul doi”, a adăugat el.

UPDATE: Primele informații bazate pe exit poll-uri arată că partidul de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen și Jordan Bardella, numit Adunarea Națională (RN, Rassemblement National), a câștigat turul întâi al legislativelor din Franța după ce a obținut un scor general de 33% din voturile exprimate, relatează BFMTV.

Pe locul doi, conform estimărilor, se află coaliția forțelor de stânga și extremă stânga, numită Noul Front Popular (formată din „Franța Nesupusă” a lui Jean-Luc Melenchon, comuniștii, socialiștii și verzii), cu un procentaj de 28,5%.

Alte articole

Rezultate alegeri în Franța: Noul Front Popular a obţinut victoria. Rassemblent National al extremistei Marine Le Pen, abia pe locul al treilea

Alegeri legislative în Franţa. Partidul lui Macron pierde majoritatea, iar extrema dreaptă, condusă de Marine Le Pen, câştigă teren

Partidul centrist Coaliția Împreună (Ensable) a președintelui Emmanuel Macron vine pe locul trei, cu 22%.

Formațiunea Republicanii de centru-dreapta a obținut 10,5%.

ŞTIRE INIŢIALĂ: Aproape 50 de milioane de alegători francezi sunt chemaţi la urne pentru a stabili noua componenţă a Adunării Naţionale, adică numirea a 577 de deputaţi, în două tururi, duminică şi 7 iulie, ceea ce ar putea schimba radical peisajul politic politic în Hexagon.

Te-ar putea interesa și Alegerile din 2024 în UE: Europa se înclină spre dreapta – condusă de Franţa

Toate sondajele arată că forțele extremiste vor veni la putere cu un scor zdrobitor, în timp ce partidul președintelui Emmanuel Macron se îndreaptă către o înfrângere umilitoare.

Cel mai recent sondaj arată că Partidul Adunarea Națională, de extremă dreapta, condus de Jordan Bardella, un politician de doar 28 de ani, are mari șanse să obțină majoritatea absolută în Parlament.

Primii care au mers la urne au fost alegătorii francezi din Saint Pierre şi Miquelon, arhipelag în Atlanticul de Nord, aproape de Canada, unde birourile de vot s-au deschis sâmbătă la ora locală 08:00 (10:00 GMT), ei fiind urmaţi de cei din Antile, Guyana, Polinezia Franceză şi cei care trăiesc pe continentul american.

”Există două dinamici”

Câteva militante ale mişcării feministe Femen au desfăşurat sâmbătă o acţiune la Trocadero, vizavi de Turnul Eiffel: cu sânii goi şi acoperiţi cu sloganuri împotriva extremei drepte, curăţând locul cu „dizolvant antirasism”.

Instituţiile de sondare a opiniei publice şi politicienii se aşteaptă la o creştere accentuată a prezenţei la vot în comparaţie cu alegerile legislative din 2022, când s-a înregistrat o participare la vot de 47,51%.

De data aceasta s-ar putea ajunge la două treimi din alegătorii înregistraţi, conform Xinhua.com.

Există „două dinamici”, spune Brice Teinturier, de la Institutul de sondare a opiniei publice Ipsos.

„Una este o dinamică a speranţei, alegătorii de stânga spun că, dintr-o dată, poate exista o alternanţă (…) şi aceasta se referă şi mai mult la alegătorii RN”.

„Şi alt motor de mobilizare este politizarea negativă, frica, teama suscitată de RN şi, pentru o parte a electoratului de asemenea de coaliţia de stânga”, Noul Front Popular (NFP), care reuneşte Partidul Socialist, ecologiştii, Partidul Comunist şi Franţa Nesupusă (La France insoumise, stânga radicală). Ce spun sondajele Două sondaje de opinie publicate vineri creditează tabăra extremei drepte cu 35%, respectiv 36,5% din intenţiile de vot, NPF – cu 27,5-29%, iar tabăra macronistă – cu 20,5-21%.

Potrivit unor sondaje, obţinerea majorităţii absolute este acum posibilă pentru RN şi aliaţii săi. Presiunea este mai puternică în tabăra prezidenţială. Acesta din urmă a promis joi „cea mai mare claritate” cu privire la atitudinea de urmată între cele două tururi de scrutin.

Campania de trei săptămâni, marcată de incidente pe teren, s-a încheiat cu acuzaţiile lui Gabriel Attal de rasism la adresa candidaţilor RN.

Dacă Jordan Bardella ar deveni prim-ministru, ar fi pentru prima dată de la al doilea război mondial când un guvern de extremă dreapta ar conduce Franţa.

Citește și Elena Lasconi, desemnată candidata USR la președinția României: „Eu sunt aceeași Elena, mă știți, nu m-am schimbat. Sunt și eu o voce”

Macron a dizolvat Adunarea Națională Preşedintele Emmanuel Macron a provocat aceste alegeri anticipate anunţând dizolvarea Adunării pe 9 iunie, în seara victoriei extremei drepte la alegerile europene.