Alegeri în Grecia. Alexis Tsipras a fost reînvestit în funcţia de premier

Într-o ceremonie transmisă de posturile locale de televiziune, Alexis Tsipras a depus jurământul pe Constituție, în prezența președintelui țării, Prokopis Pavlopoulos. Liderul Syriza se distanțează astfel, pentru a doua oară după succesul de la alegerile din ianuarie, de tradiția conform căreia premierul depune jurământul în prezența liderilor religioși.

El s-a angajat „pe onoarea și conștiința” sa „să slujească poporul grec”.

Syriza este marele câștigător al scrutinului legislativ anticipat de duminică, obținând 35,46% din voturi, un procentaj care îi va aduce 145 din cele 300 de locuri din parlament.

Rivalii conservatori de la Noua Democrație au primit 28,10% din voturi, urmând să beneficieze de 75 de locuri în legislativ.

Alte articole

Nicuşor Dan, despre influenţa Rusiei în alegeri. „Rețeaua online a fost pregătită din timp. În Moldova s-au cumpărat voturi”

Sondaj Avangarde: AUR ar obţine mai mult ca PNL şi USR la un loc dacă duminică ar fi alegeri parlamentare

În vârstă de 41 de ani, Tsipras a anunțat deja că va reface coaliția de guvernare dintre Syriza și Grecii Independenți (partid de dreapta naționalist), care va beneficia de o majoritate de 155 de parlamentari.

El ar urma să anunțe marți componența noului executiv, care va avea ca sarcină să pună în practică prevederile acordului în valoare de 86 de miliarde de euro încheiat în luna august, după luni de negocieri dure, cu creditorii internaționali — Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Tsipras și-a anunțat demisia în luna august și a forțat astfel organizarea alegerilor anticipate, în speranța de a-și reînnoi sprijinul parlamentar, după ce aproape o treime din cei 149 de parlamentari ai Syriza s-au împotrivit prevederilor acordului.

Înțelegerea, care prevede reforme economice profunde și continuarea politicilor de austeritate ce i-au lovit puternic pe greci în ultimii cinci ani, a fost inițial respinsă categoric la un referendum organizat la începutul lunii iulie.

După numărarea a 99,44% din voturi, Syriza a obținut 35,47% din sufragii, ceea ce îi va aduce 145 din cele 300 de locuri din parlament, cu patru mai puține decât la alegerile din ianuarie care l-au adus pentru prima dată pe Tsipras la putere. Coaliția Syriza-ANEL, anunțată de Tsipras la câteva ore după închiderea urnelor, ar urma să beneficieze de o majoritate de 155 de parlamentari, partidul naționalist condus de Panos Kammenos obținând 10 mandate (3,69% din voturi). Cele două partide au format și precedenta coaliție de guvernământ.

Pe poziția a doua s-a situat partidul de dreapta Noua Democrație (ND), condus de Vangelis Meimarakis, care a obținut 28,09% din voturi și 75 de mandate. Diferența dintre principalele două partide este cu câteva puncte procentuale mai mare decât au estimat sondajele. Pe următoarele locuri se situează formațiunea de extremă-dreapta Zorii Aurii (6,99%, 18 parlamentari), socialiștii PASOK (6,28%, 17 parlamentari), comuniștii KKE (5,55%, 15 mandate), partidul centrist To Potami (4,09%, 11 parlamentari), Grecii Independenți (3,69%, 10 parlamentari) și Uniunea Centriștilor (3,43%, 9 parlamentari).

„Rezultatele sunt o surpriză, în contextul în care sondajele de opinie anticipau o cursă foarte strânsă între Syriza și Noua Democrație. În opinia mea, această victorie poate fi creditată numai lui Tsipras personal, care este în prezent politicianul cu cea mai mare atracție la publicul elen. Cu alte cuvinte, Tsipras, la fel ca în ianuarie, a fost factorul decisiv care a câștigat alegerile pentru Syriza, și nu agenda economică și politică a partidului”, a declarat, pentru AGERPRES, Giorgos Triantafyllou, expert în cadrul think-tank-ului Hellenic Foundation for European and Foreign Policy (ELIAMEP).

Într-un discurs susținut duminică seară în fața unei mulțimi de susținători într-o piață din centrul Atenei, Tsipras a declarat că victoria sa și a Syriza este o victorie a poporului elen și că grecii i-au acordat un mandat clar de patru ani în fruntea unui nou executiv. „În Europa momentului, Grecia și poporul grec sunt sinonime cu rezistența și demnitatea, iar această luptă va fi continuată împreună cu voi pentru următorii patru ani”, a spus Tsipras. 

Citeşte şi Varoufakis, atac VIOLENT la Tsipras. „Vrea să devină noul De Gaulle!”

Grecia nu se va relansa ca prin minune

El a atras atenția că relansarea Greciei nu va veni ca printr-o minune, ci prin multă muncă. „Ne așteaptă vremuri dificile, dar, în același timp, ne aflăm pe o bază solidă. Nu ne vom reveni din această luptă printr-o minune, ci prin multă muncă„, a declarat liderul Syriza, care și-a numit guvernul ca fiind unul ‘de luptă’.

În pofida unei prezențe la vot de doar 56,5% (comparativ cu 63% în ianuarie), grecii i-au acordat lui Tsipras o a doua șansă, deși premierul a fost forțat să semneze în august un nou acord de împrumut cu creditorii internaționali, după luni de negocieri dure și în contextul riscului ca Grecia să intre în incapacitate de plată și să părăsească zona euro.

Tsipras și-a anunțat demisia în luna august și a forțat astfel organizarea alegerilor anticipate, în speranța de a-și reînnoi sprijinul parlamentar, după ce aproape o treime din cei 149 de parlamentari ai Syriza s-au împotrivit prevederilor acordului cu creditorii internaționali — Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Unitatea Populară, partidul creat de deputații plecați din Syriza, nu a reușit să depășească pragul electoral de 3%, astfel că nu va beneficia de niciun loc în legislativ.

Acordul cu creditorii, care prevede reforme economice profunde și continuarea politicilor de austeritate ce i-au lovit puternic pe greci în ultimii cinci ani, a fost inițial respins categoric la un referendum organizat la începutul lunii iulie.

Creditorii își doreau de altfel instalarea rapidă a unui nou guvern pentru a pune în aplicare prevederile programului convenit în august.  Creditorii ar urma să efectueze în octombrie o primă evaluare a progreselor înregistrate de Atena în cadrul programului de asistență financiară de 86 de miliarde de euro pe care Tsipras l-a acceptat în luna iulie, după șase luni de negocieri dure cu zona euro și FMI.