ALEGERI GRECIA. Se decide viitorul ţării. Syriza are nevoie de 40% din voturi pentru majoritate

Ultimele sondaje anunțau o victorie a Syriza cu un avans între 2,9 și 6,7% față de formațiunea Noua Democrație (ND) a premierului conservator Antonis Samaras.

Guvernul său de coaliție (cu socialiștii Pasok) a acceptat din 2012 aproape toate reformele cerute de creditorii internaționali (UE-BCE-FMI) în schimbul unor împrumuturi acordate Greciei în valoare de 240 de miliarde de euro care să-i asigure supraviețuirea.

Unele reforme au început să dea roade, însă populația elenă este în continuare îngrijorată de rata șomajului în continuare ridicată (de peste 25%) și de salariile de multe ori înjumătățite de la declanșarea crizei,potrivit Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La ultimul său miting electoral, liderul Syriza, Alexis Tsipras, a spus că lupta pe care o duce este ‘pentru toate popoarele Europei’ și are ca obiectiv ‘să pună capăt austerității’, astfel încât să se poată evita ceea ce el a numit ‘sfârșitul democrației’.

Citeşte şi ALEGERI GRECIA 2015: Scrutinul care ar putea schimba Uniunea Europeană

La rândul său, premierul Antonis Samaras a spus, și el la ultima reuniune electorală, că speră totuși că ‘accidentul Tsipras nu se va petrece’ și a acuzat Syriza că este un partid ‘care nu știe ce este Europa, nu înțelege Europa’ și care ‘va mobiliza Europa’ împotriva Greciei.

Mizele alianţelor

Alegerile din Grecia dau speranțe și altor partide radicale de stânga europene, precum Podemos în Spania sau Frontul de Stânga condus de Jean-Luc Mélenchon în Franța.

Syriza speră să obțină majoritate absolută, datorită unui bonus de 50 de locuri (din 300) atribuite în mod automat câștigătorului. Pentru aceasta însă, formațiunea ar avea nevoie să obțină aproximativ 40% din sufragii, iar 12% din alegători ar trebui să voteze pentru partidele care nu vor intra în Parlament pentru că vor obține mai puțin de 3% din voturi fiecare.

Misiune dificilă însă. Este mult mai probabil ca Syriza să se alieze cu partide precum Potami (Râul), formațiune nou apărută de centru-stânga creditată în sondaje cu 5-6% din intențiile de vot și care a reușit să intre cu doi deputați (din 21 de aleși greci) în Parlamentul European în luna mai. Un alt partener posibil, creditat cu 3% din intențiile de vot, este mișcarea Grecii Independenți, informează Agerpres.

Citeşte şi Legislativele din Grecia: Ultima zi de calm înaintea SEISMULUI

Rezultatul formațiunii neonaziste Zori Aurii constituie de asemenea o miză electorală. În ciuda procesului cu care se confruntă zeci de membri ai săi pentru ‘apartenență la o organizație criminală’, iar șapte din cei 16 deputați ai săi riscă închisoarea, între care și liderul formațiunii, Zori Aurii ar putea rămâne duminică cea de-a treia formațiune politică a țării.

În cazul unui eșec al partidelor situate pe primele trei locuri în alegeri de a forma un guvern, grecii vor fi nevoiți să organizeze, în martie, un nou scrutin.

Secțiile de votare se vor închide la ora 17:00 GMT, iar primele estimări sunt așteptate la aceeași oră.