Legislativele din Grecia: Ultima zi de calm înaintea SEISMULUI

Două formaţiuni politice se vor confrunta, duminică, în alegerile legislative anticipate din Grecia. Noua Democrație și Syriza, și-au prezentat ultimele argumente pentru a convinge electoratul să le dea voturile. Sâmbătă, şi politicienii s-au oprit din campanie, şi presa a luat o zi de pauză înaintea marii confruntări.

24 ian. 2015, 15:47
Legislativele din Grecia: Ultima zi de calm înaintea SEISMULUI

Scrutinul legislativ de duminică este aşteptat cu sufletul la gură nu numai de Grecia, ci de toată comunitatea europeană şi lumea întreagă. Aflată în criză şi copleşită de măsurile de austeritate, Grecia a ameninţat în ultul timp că ar putea să iasă din zona Euro, pentru că a sărăcit din cauza monedei europene şi este sătulă de atâta austeritate.

„Puneți-vă centurile de siguranță”, titra sâmbătă săptămânalul liberal Proto Thema, referindu-se la posibilul succes al stângii radicale Syriza, care ar aduce la putere, pentru prima dată într-o țară a Uniunii Europene, un guvern cu o viziune pronunțată împotriva austerității.

Ultimele sondaje publicate vineri dădeau partidului Syriza un avans cuprins între 2,9% și 6,7% față de formațiunea Noua Democrație a premierului conservator Antonis Samaras. Totuși, între 10% și 15% dintre alegători sunt încă indeciși, potrivit Agerpres.

La ultimul său miting electoral, liderul Syriza, Alexis Tsipras, a spus că lupta pe care o duce este ‘pentru toate popoarele Europei’ și are ca obiectiv „să pună capăt austerității”, astfel încât să se poată evita ceea ce el a numit ‘sfârșitul democrației’.

La rândul său, premierul Samaras a spus, și el la ultima reuniune electorală, că speră totuși că „accidentul Tsipras nu se va petrece” și a acuzat Syriza că este un partid „care nu știe ce este Europa, nu înțelege Europa” și care „va mobiliza Europa” împotriva Greciei.

În acest timp, partenerii europeni ai Greciei privesc cu preocupare ce se întâmplă în această țară care din anul 2010 trăiește cu ajutorul perfuziilor creditorilor internaționali, ce s-au angajat să-i împrumute circa 240 de miliarde de euro în schimbul unei politici severe de austeritate.