Legislativele din Grecia: Ultima zi de calm înaintea SEISMULUI

Scrutinul legislativ de duminică este aşteptat cu sufletul la gură nu numai de Grecia, ci de toată comunitatea europeană şi lumea întreagă. Aflată în criză şi copleşită de măsurile de austeritate, Grecia a ameninţat în ultul timp că ar putea să iasă din zona Euro, pentru că a sărăcit din cauza monedei europene şi este sătulă de atâta austeritate.

„Puneți-vă centurile de siguranță”, titra sâmbătă săptămânalul liberal Proto Thema, referindu-se la posibilul succes al stângii radicale Syriza, care ar aduce la putere, pentru prima dată într-o țară a Uniunii Europene, un guvern cu o viziune pronunțată împotriva austerității.

Ultimele sondaje publicate vineri dădeau partidului Syriza un avans cuprins între 2,9% și 6,7% față de formațiunea Noua Democrație a premierului conservator Antonis Samaras. Totuși, între 10% și 15% dintre alegători sunt încă indeciși, potrivit Agerpres.

La ultimul său miting electoral, liderul Syriza, Alexis Tsipras, a spus că lupta pe care o duce este ‘pentru toate popoarele Europei’ și are ca obiectiv „să pună capăt austerității”, astfel încât să se poată evita ceea ce el a numit ‘sfârșitul democrației’.

Alte articole

Mihai Fifor (PSD) îi aduce acuzaţii extrem de grave premierului: „Un stat slab social este un stat vulnerabil strategic. Ilie Bolojan este fie prea obtuz ca să înţeleagă acest lucru, fie îl face deliberat”

Claudiu Năsui critică dur măsurile lui Bolojan, pe care îl acuză de continuarea „ciclului distructiv” al guvernărilor anterioare: „Pe principiul: mai întâi îţi rup picioarele, apoi îţi dau o cârjă”

La rândul său, premierul Samaras a spus, și el la ultima reuniune electorală, că speră totuși că „accidentul Tsipras nu se va petrece” și a acuzat Syriza că este un partid „care nu știe ce este Europa, nu înțelege Europa” și care „va mobiliza Europa” împotriva Greciei.

În acest timp, partenerii europeni ai Greciei privesc cu preocupare ce se întâmplă în această țară care din anul 2010 trăiește cu ajutorul perfuziilor creditorilor internaționali, ce s-au angajat să-i împrumute circa 240 de miliarde de euro în schimbul unei politici severe de austeritate.