Propunerea legislativă privind stabilirea datei alegerilor locale la 27 septembrie a fost adoptată de Senat cu  81 de voturi „pentru”, 8 ”împotrivă” şi 39 de abţineri, conform Agerpres.

Tot astăzi, Comisia Juridică a luat în discuţie şi un proiect al Guvernului referitor la data alegerilor locale care a primit raport de respingere. De asemenea, proiectul a fost respins şi de plenul Senatului.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cătălin Cîrstoiu, atac voalat la Firea şi regrete târzii: ...

Imagini spectaculoase cu premierul Marcel Ciolacu la Marea Moschee ...

Unele articole au fost preluate de comisie în varianta finală a proiectului adoptat. Acesta urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor care este for decizional în acest caz.

Proiectul privind stabilirea datei alegerilor locale pe 27 septembrie a fost iniţiat de UDMR. Partidele care s-au abţinut de la vot

Parlamentarii USR s-a abţinut de la vot. Senatoarea Florina Presadă a explicat că proiectul are o serie de prevederi neconstituţionale.

„A fost respinsă propunerea USR privind organizarea de vot pe parcursul a două zile – sâmbătă, 26 septembrie, şi duminică, 27 septembrie. (…) PSD nu vrea ca cetăţenii, în condiţii de pandemie, să voteze timp de două zile. Sănătatea românilor va fi pusă în pericol. (…) Joaca cu copiatul dintr-un proiect de lege al Guvenului a rezultat într-o decizie de neconstituţionalitate, în bună parte din cauza paralelismului legislativ”, a susţinut senatoarea USR, conform sursei citate.

Şi senatorii PNL s-au abţinut de la vot. Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali, a reclamat în plen „maniera de lucru” deoarece un proiect similar al Guvernului a fost respins de Comisia juridică, iar aproape jumătate dintre amendamente au fost preluate în proiectul legislativ al UDMR.

Cseke Attila, despre data alegerilor locale. „Anul acesta este o situaţie specială”

Iniţiatorul propunerii legislative, liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a precizat că proiectul este unul important, care s-a degajat din dezbaterea publică şi din poziţionările publice ale majorităţii formaţiunilor parlamentare sau chiar neparlamentare legat de data alegerilor locale.

„Sigur că anul acesta este o situaţie specială, în care a trebuit să prelungim mandatele autorităţilor locale. (…) Avem două proiecte legislative, şi unul are raport de admitere şi celălalt de respingere, aşa cum scrie Regulamentul Senatului. Din punct de vedere procedural, Comisia juridică a luat decizia cea mai bună. (…) Haideţi să fim responsabili”, a afirmat senatorul.

Senatorul UMDR, Cseke Attila, a susţinut că proiectul prevede şi alocarea de fonduri pentru indemnizaţiile membrilor şi preşedinţilor secţiilor de votare.

„Acestea sunt, de regulă, prevăzute de o hotărâre de Guvern şi nu de lege, dar pentru că Guvernul nu a prevăzut fondurile necesare, în bugetul anual actual, pentru organizarea celor două alegeri din acest an, Parlamentul a trebuit să vină cu o soluţie în acest sens”, a menţionat Cseke Attila, conform Agerpres.

Propunerea legislativă, iniţiată de UDMR, a avut în vedere contextul epidemiologic existent şi posibil, precum şi necesitatea stabilirii unui consens mai larg al forţelor politice parlamentare cu privire la data la care să se desfăşoară scrutinul.

Ce prevede proiectul UDMR privind data alegerilor locale

Proiectul prevede ca data desfăşurării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale se stabileşte în ziua de duminică, 27 septembrie 2020, pentru: consiliile locale ale  comunelor, ale oraşelor, ale municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi pentru primari; Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al Municipiului Bucureşti; consiliile judeţene, precum şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene.

Potrivit unui amendament, „Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestora şi 5 membri, în cazul secţiilor de votare din comune şi oraşe, respectiv 9 membri, în cazul secţiilor de votare din municipii şi sectoarele municipiilor Bucureşti. În prima etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar în ambele Camere ale Parlamentului şi care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. În a doua etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii partidelor politice care au reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum şi cu un reprezentant al grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, în numele organizaţiilor cetăţenilor, aparţinând minorităţilor naţionale, reprezentate în acest grup parlamentar şi care participă la alegerile din circumscripţia electorală respectivă. În a treia etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi electorale care au ca membri cel puţin 6 senatori sau 10 deputaţi. În a patra etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii celorlalte partide politice, alianţe politice şi alianţe electorale sau organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi”.

Ce dotări vor primi membrii birourilor electorale

Membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar, persoanele acreditate, delegaţii acreditaţi, operatorii de calculator, personalul de pază şi alegătorii pot primi, în mod gratuit, materiale de protecţie sanitară, în condiţiile stabilite prin hotărârea Guvernului privind măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor locale prevăzută de Legea nr. 84/2020 în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19. Materialele sanitare, precum şi igiena şi dezinfecţia localurilor de vot se asigură de Ministerul Sănătăţii, iar transportul şi distribuirea acestora se asigură prin grija MAI şi a instituţiilor prefectului, cu sprjinul primarilor, prevede un alt amendament.

La alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020 prevederile din OUG nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice se aplică în mod corespunzător Biroului Electoral Central şi birourilor electorale de circumscripţie. La alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, AEP, împreună cu STS, asigură resursele necesare pentru configurarea adreselor de poştă electronică ale BEC şi birourilor electorale de circumscripţie. Se desemnează STS să furnizeze servicii de certificare calificată prin autoritatea de certificare proprie destinate exclusiv membrilor BEC, preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi ai biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, precum şi preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, în scopul îndeplinirii atribuţiilor funcţionale ce le revin, prevede un alt amendament.

La alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, primarii pot asigura personalul tehnic necesar pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Câţi bani primesc membrii birourilor electorale

Totodată, pentru activitatea desfăşurată în cadrul organismelor electorale şi pentru suportul tehnic al acestora, se acordă următoarele indemnizaţii: 250 de lei pe zi de activitate pentru preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, locţiitorii acestora şi operatorii de calculator; 100 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, alţii decât cei prevăzuţi anterior; 200 de lei pe zi de activitate pentru preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi preşedintele biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, precum şi pentru locţiitorii acestora; 150 de lei pe zi de activitate pentru preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti, precum şi pentru locţiitorii acestora; 100 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale de circumscripţie, alţii decât cei prevăzuţi anterior; 100 de lei de activitate pentru personalul tehnic şi personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripţie ; 250 de lei pe zi de activitate pentru membrii BEC; 150 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al BEC, se mai arată într-un amendament al proiectului.

De asemenea, partidele vor putea folosi banii din subvenţia de la stat pentru cheltuieli de campanie: „La alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, prin derogare de la prevederile art. 25, alin. (1) şi (2 ) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contribuţiile partidelor politice pentru campania electorală prevăzute la art. 30 din Legea 334/2006 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot proveni şi din sursa de finanţare prevăzută la art. 3 alin (1) din Legea 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; în cazul prevăzut la alin. (1), prin derogare de la prevederile art. 28, alin. (4) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiecare partid politic utilizează câte un cont bancar distinct”.

Camera Deputaţilor a dezbătut moţiunea împotriva ministrului Ion Ştefan intitulată „Guvernul PNL după Grindă se cunoaşte”