ALEGERI PREZIDENTIALE 2014: Programul prezidenţial al lui Klaus Iohannis

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Klaus Ionannis include în programul său 11 teme majore:

– Educaţie: promovarea unui segment preuniversitar suficient de consistent, dar nu bazat exclusiv pe acumulare  de informații, ci pe o formulă duală care îmbină în mod creativ teoria cu practica și care oferă opțiuni diferite de ieșire în funcție de abilități și competențe; un segment universitar în care să se acumuleze masiv competențe și care permite în mod real specializarea într-un domeniu, ce poate fi apoi urmată de o hiperspecializare; corelarea cu cercetarea, crearea unui sistem foarte performant care să ducă România în zona de înalte tehnologii putând să funcţioneze numai dacă, în paralel, se desfășoară o activitate de cercetare foarte serioasă; încurajarea educației continue; statutul dascălilor în societate: „Nu poţi să ai un corp profesoral performant dacă nu ai o remuneraţie corespunzătoare. Nu poţi să aştepţi de la un profesor din mediul preuniversitar să fie foarte performant fără să fie remunerat decent.„

– Sănătate: echilibrarea componentelor sistemului sanitar, în sensul creşterii volumului şi calităţii serviciilor medicale acordate în sectorul medicinei de familie şi de ambulator; acordarea de servicii medicale atât prin pachetul de bază, cât și printr-un pachet suplimentar din asigurări private;profesionalizarea managementului spitalelor şi asigurarea unui cadru normativ flexibil atât pentru personalul medical, cât şi pentru funcţionarea spitalelor; redarea demnității profesiei medicale, susținerea medicilor și personalului medical de a își desfășura activitatea în condiții decente, susținerea tinerilor medici de a râmăne în țară prin creșterea salarizării și valorizarea lor profesională și socială; descentralizarea unor activităţi către comunităţile locale sau către structuri ale Ministerului Sănătății în scopul creşterii responsabilităţilor şi monitorizării realizării obiectivelor, dar şi implicării autorităţilor locale în medicina comunitară şi şcolară; controlul utilizării fondurilor publice în tot sistemul sanitar prin informatizarea acestuia, prin revizuirea cadrului normativ privind controlul şi auditul, listele de medicamente compensate, preţurile la medicamente etc.; alocarea a 6% din PIB pentru sănătate; crearea unui Plan de investiții și achiziții în sănătate, care să aibă ca scop modernizarea infrastructurii sanitare, dotarea cu aparatură și tehnologii medicale noi, dezvoltarea sistemului național de urgență integrat, extinderea serviciilor de telemedicină și extinderea utilizării de soluții IT în sănătate.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Economia: Performanța economică necesită reguli bune pe termen lung: predictibilitate fiscală și legislativă;  industria și energia trebuie să devină vectori constanți ai competitivității economiei României, prin investiții susținute și mediu concurențial; o agricultură performantă, care necesită industrializare, capitalizare și competitivitate; absorbția fondurilor europene trebuie să fie prioritatea zero a oricărei guvernări; dezvoltarea pieței de capital și a sistemului financiar, menită să mobilizeze capitalul investițional și să asigure accesul eficient și facil al investitorilor străini la piața locală; dezvoltarea infrastructurii financiare necesare susținerii IMM-urilor.

Alte articole

Premieră în Justiție! Curtea de Apel Constanța anulează în parte un decret al fostului președinte Klaus Iohannis. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial

Ludovic Orban: Călin Georgescu nu s-a născut din neant. Cea mai proastă decizie pe care a putut să o ia Klaus Iohannis a fost monstruoasa coaliţie

– Viziunea fiscal-bugetară: impozitarea redusă și simplificată trebuie să redevină atuul fiscal al României, pentru a atrage din nou atenția investitorilor străini, pentru a susține capitalul românesc și crearea de noi locuri de muncă; tratamentul fiscal egal și universal este definitoriu, cota unică este soluția justă, corectă și care a dat rezultate în economia românească; întărirea guvernanţei fiscale și reducerea deciziei discreţionare în politicile fiscal-bugetare sunt esențiale pentru creșterea eficienței sistemului fiscal – creşterea colectării veniturilor bugetare şi creşterea calităţii cheltuielilor publice trebuie să aducă transparență, simplificare, costuri mai mici cu funcționarea sistemului fiscal, costuri de conformare pentru contribuabili și de administrare fiscală din partea statului; o prioritate absolută este revenirea TVA la 19%.

– Agricultură: industrializarea agriculturii și modernizarea infrastructurii rurale, astfel încât și agricultura românească să poată deveni o afacere profitabilă în condiții civilizate; modernizarea infrastructurii de irigaţii din fonduri structurale în perioada 2014-2020; revigorarea ramurilor procesatoare ale industriei alimentare, prin sporirea competitivității economice a exploatațiilor familiale de tip comercial, prin întărirea rolului organizațiilor profesionale și interprofesionale din sfera agro-alimentară, prin refacerea lanțului valoric al activității economice din domeniul agriculturii și industriei alimentare.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Sistemul de pensii: adoptarea unei decizii cu privire la conservarea actualului sistem care se bazează pe principiul solidarităţii între generaţii, aşa-numitul sistem pay-as-you-go (în care plata pensiilor este plătită din contribuțiile celor aflați în muncă) sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor; întărirea încrederii participanţilor în sistemul de pensii private obligatorii – pilonul II și lărgirea bazei participanţilor la acesta (adoptarea legislației privind plata pensiilor obligatorii private; introducerea unui sistem de pensii ocupaţionale și a unui sistem de asigurări sociale pentru activităţi ocazionale.

– Infrastructura: realizarea şi asumarea de către factorii politici a unui master plan de transport pe o perioadă de 10 ani care ar trebui să cuprindă: construirea principalelor axe de autostrăzi ale României și o etapizare a acestora;  realizarea unei linii feroviare de mare viteză pe teritoriul țării noastre; asigurarea unui transport aerian performant și accesibil, prin continuarea implementării programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor în rețeaua de transport europeană; dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de aeroporturi regionale;

– Reforma instituțiilor politice și administrative: finalizarea dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituției; reforma de fond a legislației electorale, respectiv a sistemului de alegere a Camerei Deputaților, Senatului, președinților de Consilii Județene și primarilor; modificarea legislației partidelor politice, atât în privința condițiilor de înființare a unor noi formațiuni, cât și a finanțării acestora; reglementarea votului românilor de pretutindeni (votul prin corespondență, votul electronic).

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Regionalizarea şi descentralizarea: realizarea unui transfer structural de amploare de servicii publice, competenţe şi fonduri din subordinea autorităţilor centrale, reprezentate de guvern, ministere şi agenţii naţionale, în subordinea autorităţilor locale, respectiv consilii regionale, judeţene şi locale; prin componenta de regionalizare, procesul necesită modificarea structurii administrativ-teritoriale a țării prin înfiinţarea regiunilor administrative. Ca urmare, organizarea administrativă a statul român ar trece de la trei la patru nivele: (1) central; (2) regional; (3) judeţean; (4) local.

– Demografia: creşterea accesului la servicii de grădiniţă şi creşă, inclusiv introducerea unor tichete pentru subvenţionarea costului acestor servicii, cu impact în bugetul gospodăriilor; gândirea unui sistem de deduceri personale pentru persoanele fizice care realizează venituri potrivit Codului Fiscal, ţintit pentru persoanele care au copii în îngrijire; întărirea capacităţii de planificare strategică privind politicile în domeniul populaţiei, prin care să fie gestionat riscul declinului demografic.

– Parcursul european al Republicii Moldova:  consens politic și social pentru a fixa ca prioritate națională parcursul european al Republicii Moldova, care a fost și va rămâne o temă majoră a României în context european. 

CITEŞTE AICI ÎNTREG PROGRAMUL AL LUI KLAUS IOHANNIS