Alegeri prezidențiale 2025. Aproape 18 milioane de români sunt așteptați duminică, 4 mai, la vot. În toată țara sunt deschise 18.979 de secţii de votare. Pentru primul tur al alegerilor au fost acreditați 159 de observatori internaţionali, aproape dublu faţă de alegerile din noiembrie 2024.
De asemenea, și jurnaliştii străini sunt mai numeroşi decât la alegerile de anul trecut. Au fost acreditaţi 87, faţă de 32 la alegerile precedente.
UPDATE ORA 21. Până la ora 21:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, 9.571.654 alegători, reprezentând 53,21 % din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În mediul urban au votat 5.767.309 de alegători, iar în mediul rural 3.804.345 de alegători.
În Diaspora au votat 973.102 de alegători.
UPDATE ORA 20. Până la ora 20:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, 9.116.092 alegători, reprezentând 50,68 % din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În mediul urban au votat 5.498.755 de alegători, iar în mediul rural 3.617.337 de alegători.
În Diaspora au votat 939.724 de alegători.
UPDATE ORA 19. Până la ora 19:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, 8.492.879 de alegători, reprezentând 47,21 % din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În mediul urban au votat 5.132.675 de alegători, iar în mediul rural 3.360.204 de alegători.
În Diaspora au votat 896.230 de alegători.
UPDATE ORA 18. Până la ora 18:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, 7.813.254 de alegători, reprezentând 43,44 % din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În mediul urban au votat 4.738.079 de alegători, iar în mediul rural 3.075.175 de alegători.
În Diaspora au votat 848.002 de alegători.
UPDATE ORA 17. Până la ora 17:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, 7.118.882 de alegători, reprezentând 39,58 % din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În mediul urban au votat 4.345.575 de alegători, iar în mediul rural 2.773.307 de alegători.
În Diaspora au votat 798.197 de alegători.
UPDATE ORA 16. Până la ora 16:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, 6.461.593 de alegători, reprezentând 35,92 % din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În mediul urban au votat 3.974.277 de alegători, iar în mediul rural 2.487.316 de alegători.
În Diaspora au votat 745.763 de alegători.
UPDATE ORA 15. 5.828.028 de romani au votat până la ora 15. Prezența la vot este de 32,40 %, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În mediul urban au votat 3.607.879 de alegători, iar în mediul rural 2.220.149 de alegători.
Cu urna mobilă și-au exprimat opțiunea de vot 65.595 alegători.
În Diapora au votat 689.753 de români.
UPDATE ORA 14. Până la ora 14:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, 5.154.024 de alegători, reprezentând 28,65% din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În mediul urban au votat 3.207.293 de alegători, iar în mediul rural 1.946.731 de alegători.
Cu urna mobilă și-au exprimat opțiunea de vot 52.588 alegători.
Din cei 5.154.024 de alegători care au votat până la ora 14:00, 4.524.978 au votat în țară, anume 25,16 %, iar 629.046 au votat în străinătate, respectiv 624.940 pe liste suplimentare și 4.106 prin corespondență. Votul în diaspora se desfășoară începând de vineri (ora locală 7:00), până duminică la ora 21:00 (ora României).
O prezență mai ridicată la vot s-a înregistrat în județele:
* Ilfov – 34,32% din total alegători înscriși în liste;
* Argeș – 30,51%;
* Giurgiu – 29,24% ;
* Constanța – 28,82%;
* Prahova – 28,72%;
* Gorj – 28,13%.
Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în județele:
* Vaslui – 17,71% din total alegători înscriși în liste;
* Satu Mare – 18,11%;
* Covasna – 19,80%;
* Maramureș – 20,86%;
* Harghita – 21,00% .
În București, prezența la vot este de 26,30%, situația pe sectoare fiind următoarea:
* Sector 1 – 30,12%;
* Sector 2 – 27,18%;
* Sector 3 – 21,92%;
* Sector 4 – 27,35%;
* Sector 5 – 24,52%;
* Sector 6 – 29,47%.
UPDATE ORA 13. Până la ora 13:00 au votat duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 4.399.722 de alegători, reprezentând 24,46 % din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Doar în România, până la 13, au votat 3.835.889 de români. Urban: 2.186.093 / Rural: 1.649.796
În Diaspora, au votat 563.833 români.
UPDATE ORA 12. Până la ora 12:00 au votat duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 3.515.524 de alegători, reprezentând 19,54 % din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Doar în România, până la prânz, au votat 3.012.569 de români. Urban: 1.711.093 / Rural: 1.301.476
În Diaspora, au votat 502.955 români.
UPDATE ORA 11. Până la ora 11:00 au votat duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 2.621.766 de alegători, reprezentând 14.58 % din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
În mediul urban au votat 1.670.410 de alegători, iar în mediul rural 951.356 de alegători.
Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 8.185 alegători.
Din cei 2.621.766 de alegători care au votat până la ora 11:00, 2.166.388 au votat în ţară şi anume 12,04%, iar 455.378 au votat în străinătate, respectiv 451.272 pe liste suplimentare şi 4.106 prin corespondenţă. Votul în diaspora se desfăşoară începând de vineri (ora locală 7:00) până duminică la ora 21:00 (ora României).
O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele:
* Ilfov – 16,09% din total alegători înscrişi în liste;
* Olt – 15,41%;
* Teleorman – 15,33%;
* Argeş – 15,06%
* Giurgiu – 14,84%;
* Călăraşi – 14,45%.
Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele:
* Satu Mare – 8,29% din total alegători înscrişi în liste;
* Vaslui – 8,75%;
* Covasna – 8,77%;
* Bistriţa Năsăud – 9,24% ;
* Maramureş – 9,44%.
În Bucureşti, prezenţa la vot este de 11,70%, situaţia pe sectoare fiind următoarea:
* Sector 1 – 13,31%;
* Sector 2 – 12,30%;
* Sector 3 – 9,66%;
* Sector 4 – 12,11%;
* Sector 5 – 10,88%;
* Sector 6 – 13,17%.
În Diaspora, până duminică, la ora 11:00, s-au prezentat la vot 451.272 cetăţeni români.
UPDATE ORA 10. Prezența la vota este de 10,14 %. Până la ora 10 la primul tur al alegerilor prezidențiale 2025 au votat 1.824.589 de români – 425.018 de voturi în Diaspora și 1.399.571 de voturi în țară.
La fel ca la alegerile precedente, urbanul este peste rural la ora 10. Urban: 774.092 / Rural: 625.479
Citește și: Crin Antonescu, primele declarații la ieșirea din secția de votare: „Mă bucur că românii ies la vot”
Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 1.824 alegători.
O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele:
* Ilfov – 10,49% din total alegători înscrişi în liste;
* Teleorman – 10,47%;
* Olt – 10,35%;
* Giurgiu – 10,03%;
* Călăraşi – 9,77%.
Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele:
* Covasna – 5,42% din total alegători înscrişi în liste;
* Satu Mare – 5,43%;
* Vaslui – 5,63%;
* Harghita – 5,81%;
* Bistriţa Năsăud – 6,00%.
În Bucureşti, prezenţa la vot este de 7,37%, situaţia pe sectoare fiind următoarea:
* Sector 1 – 8,49%;
* Sector 2 – 7,82%;
* Sector 3 – 6,07%;
* Sector 4 – 7,55%;
* Sector 5 – 6,90%;
* Sector 6 – 8,18%.
În 2024, la primul tur al alegerilor prezidenţiale prezenţa a fost, la ora 10:00, de 7,20%.
UPDATE ORA 9. Până la ora 9 la primul tur al alegerilor prezidențiale 2025 votaseră 1.164.054 de români – 410.266 de voturi din Diaspora și 753.788 de români din țară.
La fel ca la alegerile precedente, urbanul este peste rural la ora 9. Urban: 412.406 / Rural: 341.382
UPDATE 08.40. La ora 8.40 a fost depășit pragul de un milion de votanți la alegerile prezidențiale. Prezența este de 5,66%. În țară au votat peste 600.000 de persoane. La primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, pragul de 1 milion de votanți a fost depășit la ora 09:30.
Județele cu prezența cea mai mare sunt Ilfov (4,74%) și Olt(4,71%). Cea mai mică prezență este în județele Covasna(2,09%) și Bistrița-Năsăud (2,18%)
UPDATE ORA 8. Până la ora 8 la primul tur al alegerilor prezidențiale 2025 votaseră 721.604 de români – 403.904 de voturi din Diaspora și 317.700 de români din țară.
În țară cea mai mare prezență, la ora 8, era înregistrată în Ilfov – 2.6%, urmat de Olt – 2.53%, Teleorman și Giurgiu cu 2.41%.
La fel ca la alegerile precedente, urbanul este peste rural la ora 8. Urban: 255.112 / Rural: 211.573
În străinătate cele mai multe voturi au venit din Italia, Marea Britanie, Germania, Spania și Republica Moldova.
UPDATE: Peste 125.000 de persoane au votat în primele 20 de minute de la deschiderea urnelor din țară. Alți peste 400.000 de români votaseră în străinătate.
UPDATE: Candidatul Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) la alegerile prezidenţiale Lavinia Şandru şi-a exprimat opţiunea de vot duminică dimineaţă, la puţin timp după deschiderea secţiilor de votare din ţară, afirmâmd că a ”votat împotriva celor care au furat viitorul copiilor noştri” şi că votul său merge ”împotriva abuzurilor care i-au făcut pe părinţii şi bunicii noştri să trăiască în umilinţă”.
Lavinia Şandru s-a prezentat, duminică, la ora 7.00, la secţia de votare de la Colegiul ”Dimitrie Cantemir” din Bucureşti.
În cursa pentru scaunul de la Cotroceni s-au înscris 11 candidați, dintre care patru independenţi. Cinci candidaţi au fost în cursă şi în noiembrie 2024. Două femei candidează pentru Cotroceni
Pentru prima dată în istorie, PSD nu are candidat propriu.
Ordinea pe buletinul de vot este următoarea:
Poziţia nr. 1 – GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianţa pentru Unirea Românilor
Poziţia nr. 2 – GEORGE-CRIN-LAURENŢIU ANTONESCU – Alianţa Electorală România Înainte
Poziţia nr. 3 – ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvaţi România
Poziţia nr. 4 – CRISTIAN-VASILE TERHEŞ – Partidul Naţional Conservator Român
Poziţia nr. 5 – MARCELA-LAVINIA ŞANDRU – Partidul Umanist Social Liberal
Poziţia nr. 6 – VICTOR-VIOREL PONTA – candidat independent
Poziţia nr. 7 – SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie
Poziţia nr. 8 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acţiunii Naţionale
Poziţia nr. 9 – JOHN-ION BANU-MUSCEL – candidat independent
Poziţia nr. 10 – PETRU-DANIEL FUNERIU – candidat independent
Poziţia nr. 11 – NICUŞOR-DANIEL DAN – candidat independent
DATE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE PRIVIND NUMĂRUL ALEGĂTORILOR
• Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 17.988.031 de cetăţeni;
• Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 1.016.350 de persoane;
• Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 20.314 cetăţeni;
• Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.085 cetăţeni;
• Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 2.235 cetăţeni.
Pe teritoriul României au fost organizate 18.979 de secţii de votare şi 965 de secţii de votare în străinătate, unde sunt cu 15 secţii de votare mai multe decât în cazul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare desfăşurate în anul 2024.
18.587 de secţii de votare, reprezentând 97,94% din totalul celor 18.979 de secţii de votare organizate pe teritoriul României, îndeplinesc criteriile minimale pentru a asigura accesul alegătorilor cu mobilitate redusă.
PROGRAMUL DE VOT
Secțiile de votare în țară s-au deschis duminică, ora 07:00, şi se vor închide la ora 21:00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot.
În străinătate, votul a început în 1 mai, la ora 22.00, ora Românei, odată cu deschiderea secţiei de votare din Auckland, Noua Zeelandă, potrivit News.ro.
Votarea în străinătate la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe durata a trei zile pentru fiecare tur de scrutin (2, 3 şi 4 mai 2025, respectiv 16, 17 şi 18 mai 2025).
Votarea în străinătate a avut loc în zilele de vineri şi sâmbătă, de la ora locală 07:00, şi s-a încheiat, la ora locală 21:00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora locală 23:59 pentru cetăţenii care, la ora locală 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot). În ziua de duminică, votarea în afara ţării începe la ora locală 07:00 şi se încheie la ora locală 21:00, fără a depăşi ora 21:00 a României (cu posibilitatea de prelungire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare).
CUM ŞI UNDE SE POATE VOTA
Românii îşi pot exercita dreptul de vot în următoarele condiţii:
în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă;
în cazul în care are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al municipiului Bucureşti decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar îşi poate exercita dreptul de vot la orice secţie de votare aflată în alt judeţ, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară;
în cazul în care se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară;
în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară, dacă acesta nu este înscris în lista electorală permanentă a secţiei de votare respective;
în cazul în care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa este înscris în lista electorală suplimentară.
Totodată, alegătorul aflat în străinătate poate vota la orice secţie de votare organizată în afara ţării.
Alegătorii îşi pot exercita dreptul de vot în baza unui act de identitate valabil în ziua votării:
cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie;
buletinul de identitate;
paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic;
paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic;
în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
OBSERVAREA ALEGERILOR
159 de observatori internaţionali au fost acreditaţi de Autoritatea Electorală Permanentă la alegerile pentru Preşedintele României din acest an. La alegele din noiembrie 2024 au fost acreditaţi 88 de observatori internaţionali.
Printre obsevatorii acreditaţi pentru alegerile de duminică se numără organizaţii internaţionale partenere, precum RECEF (Le Réseau des compétences électorales), A-WEB (Asociaţia Mondială a Organismelor Electorale) şi Swiss Democracy Foundation, dar şi autorităţi electorale internaţionale, respectiv: Comisia Electorală Federală a SUA, Oficiul Electoral de Stat al Estoniei, Comisia Electorală Centrală a Lituaniei, Comisia Electorală a Maltei, Institutul Electoral Naţional al Mexicului, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală a Bosniei şi Herţegovinei, Consiliul Electoral Suprem al Republicii Turcia, Comisia Electorală a Africii de Sud, Comisia Electorală a Republicii Filipine, Biroul Electoral Naţional al Ungariei, Comisia Electorală Centrală a Albaniei, Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, Instanţa Superioară Electorală Independentă a Tunisiei, Comisia Electorală Centrală a Republicii Kazahstan şi Comisia Electorală a Indiei.
Totodată, la Programul de observare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 participă reprezentanţi ai misiunilor diplomatice la Bucureşti ale Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Canadei, Franţei, Norvegiei, Suediei, Ungariei, Turciei şi Republicii Kazahstan.
Pe lângă Programul electoral de observare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025, organizat de către Autoritatea Electorală Permanentă, procesul electoral din acest an este observat şi de reprezentanţi ai OSCE/ODIHR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa) şi ai Adunării Parlamentare a OSCE, dar şi de jurnalişti străini, care, la rândul lor, au fost acreditaţi de către AEP.
”Observarea alegerilor este o practică uzuală la nivel internaţional, care vizează asigurarea transparenţei procesului electoral şi validarea bunei funcţionări a mecanismelor instituţionale implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Vizita observatorilor internaţionali are rolul de a facilita schimburile de experienţă cu specialişti din instituţii omoloage, precum şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale care activează în domeniul electoral, respectiv de a promova bunele practici în materie electorală dezvoltate de România. Observatorii internaţionali acreditaţi participă la sesiuni de informare referitoare la cadrul normativ naţional care reglementează alegerile pentru Preşedintele României, dar şi la modul de organizare a procesului electoral din ţara noastră. Întâlnirile vor include şi discuţii privind desfăşurarea alegerilor din perspectiva practicilor şi a soluţiilor implementate pentru asigurarea securităţii informatice şi a provocărilor care pot apărea în mediul online, în perioada electorală”, precizează AEP.
De asemenea, observatorii internaţionali acreditaţi vor fi prezenţi în ziua alegerilor în secţiile de votare pentru a observa desfăşurarea procesului electoral organizat cu ocazia alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025.
Pentru observarea alegerilor prezidenţiale de duminciă au fost acreditaţi 87 de jurnalişti străini. În noiembrie 2024, au fost acreditaţi 32.