Alegeri prezidenţiale în Armenia. Preşedintele Sarkissian, la un pas de a fi reales

Aproximativ 2,5 milioane de alegători sunt chemaţi să se pronunţe în cadrul acestui vot supravegheat până la închiderea urnelor, la ora 16.00 GMT (18.00 ora României), de 600 de observatori intenaţionali, relatează AFP.

Şeful statului, Serge Sarkissian, în vârstă de 59 de ani, care se prezintă pentru un al doilea mandat în faţa a şase contracandidaţi, este considerat marele favorit, fiind creditat cu 68 la sută din intenţiile de vot, potrivit unui sondaj realizat de institutul Gallup, faţă de 24 la sută cu cât este creditat principalul său rival, fostul ministru de Externe Raffi Hovanissian, în vârstă de 54 de ani.

Trei forţe principale de opoziţie, care dispun de 48 din cele 131 de mandate în Parlament – partidul Armenia Prosperă, condus de Gagik Tsarukyan, mişcarea Congresul Naţional Armean al fostului preşedinte Levon Ter-Petrossian şi Federaţia revoluţionară armeană Dashnaktsutyun (naţionalistă) – au refuzat să participe la aceste alegeri.

Sarkissian a promis totuşi alegeri „libere”, un angajament care va fi urmărit îndeaproape.

Alte articole

Donald Trump anunţă un acord de pace istoric între Armenia şi Azerbaidjan. Războiul din Ucraina mai aşteaptă

Ilie Bolojan, anunţ de ultimă oră despre alegerile prezidenţiale din luna mai

Autorităţile speră că votul se va desfăşura fără violenţe, pentru a putea ameliora perspectivele de integrare europeană ale acestei mici enclave din Caucazul de Sud, locuită de trei milioane de persoane şi care nu dispune de resurse de hidrocarburi precum vecinii săi.

„Avem nevoie de alegeri libere şi corecte ca de oxigen. Şi avem în prezent toate mijloacele de a organiza cele mai bune alegeri posibile”, a declarat Sarkissian.

În 2008, victoria sa în alegerile prezidenţiale, contestate de opoziţie, a declanşat manifestaţii care au degenerat în confruntări după intervenţia poliţiei, provocând moartea a zece persoane.

În 2012, alegerile legislative câştigate de Partidul Republican al lui Sarkissian au fost criticate pentru lipsa de democraţie de către Organizaţia pentru cooperare şi securitate în Europa (OSCE).

Sfârşitul campaniei electorale a fost umbrit de atacul împotriva unui candidat, Paruir Hairikian, rănit cu gloanţe la umăr la 31 ianuarie.

Acest fost disident sovietic în vârstă de 63 de ani, vizat de focuri de armă în plin centrul capitalei Erevan, a cerut amânarea alegerilor prezidenţiale, înainte de a se retrage la cerere în ultimul moment.

Acest atac „nu va afecta legitimitatea rezultatelor alegerilor prezidenţiale, dar nu putem spune că organizarea acestui scrutin este ireproşabilă”, a apreciat Ghevorg Pogossian, preşedintele Asociaţiei sociologilor armeni, contactat de AFP.

Campania electorală a fost dominată de problemele economice ale ţării, care se confruntă cu o rată a şomajului ridicată şi corupţie.

Potrivit Băncii Mondiale, 36 la sută dintre armeni trăiesc sub pragul sărăciei. În ultimele două decenii, aproximativ un milion de armeni au părăsit ţara pentru a scăpa de şomaj şi pentru a-şi găsi un viitor mai bun în străinătate.

Aceasta cu atât mai mult cu cât ţara suferă din cauza închiderii frontierelor cu Azerbaidjan şi Turcia, din cauza unui conflict teritorial.

După un conflict armat care a avut loc la destrămarea URSS, Baku şi Erevan îşi dispută controlul asupra Nagornîi-Karabah, o reziune azeră cu majoritate armeană.

Schimburi de tiruri provoacă periodic victime, generând temeri cu privire la o reluare a confruntărilor.

În plus, Turcia, aliată a Azerbaidjanului, ţară turcofonă, şi Armenia au dispute cu privire la problema genocidului armean din timpul Imperiului Otoman (1915-1917).

Citeşte şi:

Armenia, singura ţară care nu participa la Eurovision