ALEGERI PREZIDENŢIALE ÎN UCRAINA: Cine candidează şi cine are cele mai mari şanse să câştige

ALEGERI UCRAINA: Duminică, în Ucraina sunt prevăzute să aibă loc alegeri prezidenţiale, considerate de o importanţă crucială pentru rezolvarea crizei politice din această ţară, dar separatiştii au declarat deja că le vor boicota. De altfel, candidaţii la preşedinţie au evitat în campania electorală zonele controlate de insurgenţi. În fruntea preferinţelor în perspectiva alegerilor prezidenţiale, cu peste 30% din intenţiile de vot, este 'regele ciocolatei' din Ucraina, Petro Poroşenko, susţinător al revoltei proeuropene care a determinat plecarea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici.

RomaniaTV.net
23 mai 2014, 08:16

ALEGERI UCRAINA: Peste 36 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne – duminică, 25 mai, în Ucraina – pentru a-şi alege preşedintele, după luni de criză politică în care fuga fostului şef al statului Viktor Ianukovici şi escaladarea violenţelor au adus ţara aproape în pragul unui război civil, comentează France Presse.

Acesta este al şaselea scrutin prezidenţial de la proclamarea independenţei fostei republici sovietice în 1991. Învingătorul, ales pentru un mandat de cinci ani, va deveni al cincilea preşedinte ales al Ucrainei, Leonid Kucima, cel de-al doilea preşedinte al Ucrainei independente câştigând în două rânduri alegerile.

Numele celor 21 de candidaţi sunt înscrise pe buletinele de vot, dar doi au anunţat deja că se retrag din cursa prezidenţială.

ALEGERI UCRAINA: Ce spun sondajele

Miliardarul prooccidental Petro Poroşenko este considerat marele favorit în sondaje cu peste 30% din intenţiile de vot, cu mult în faţa fostului premier Iulia Timoşenko (6%), figură centrală a ‘revoluţiei portocalii’ din 2004. În urma lor, ceilalţi 17 candidaţi sunt creditaţi cu mai puţin de 4% fiecare din opţiunile electoratului.

‘Eu îl cunosc bine pe Putin, am o mare experienţă a discuţiilor cu el, este un negociator puternic şi dificil’ , a declarat Petro Poroşenko pentru AFP, estimând totuşi că un compromis este posibil. ‘Să punem capăt în trei luni crizei cu Rusia’, şi-a rezumat el programul, potrivit Agerores.

Poroşenko ar urma să obţină sprijinul a 53,2% dintre alegători, potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută de Reuters, al doilea care prefigurează o majoritate absolută pentru omul de afaceri în vârstă de 48 de ani. Petro Poroşenko a promis că, dacă va câştiga alegerile, restabilirea legii şi ordinii va constitui o prioritate. Poroşenko a fost ministru de externe şi al economiei în administraţiile anterioare, inclusiv în timpul lui Ianukovici.

Pe locul doi în acest sondaj s-a clasat Iulia Timoşenko, fosta şefă a guvernului, însă la o distanţă de 10,1 puncte procentuale.

Sondajul, realizat în comun de trei agenţii pe un eşantion de 6.200 de persoane în perioada 8-13 mai, a mai arătat că pe locul al treilea ar urma să iasă bancherul Serghei Tighipko, cu 8,8%. Tighipko se bucură de cea mai mare popularitate în estul predominant rusofon al Ucrainei, unde alegerile vor fi probabil sabotate de separatişti.

Autorităţile interimare de la Kiev speră că alegerea unui nou preşedinte va aduce stabilitate politică, după cinci luni de revolte care au prilejuit proteste de stradă violente şi pe parcursul cărora peninsula ucraineană Crimeea a fost anexată la Rusia, iar în estul fostei republici sovietice s-au produs rebeliuni separatiste proruse.

Scrutinul, apreciat drept crucial de către Occident şi ironizat de Rusia, care îl compară cu un exerciţiu de democraţie ‘în bubuitul tunurilor’, va începe la ora locală 08:00 (05h00 GMT) şi se va încheia la 20:00 ora locală (17h00GMT).

În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu obţine peste 50% în primul tur, cel de la 25 mai, va fi organizat şi un al doilea tur de scrutin, la 15 iunie, între primii doi clasaţi.

ALEGERI UCRAINA: Autorităţile ucrainene vor desfăşura peste 75.000 de oameni duminică pentru a asigura securitatea alegerilor prezidenţiale, care nu dezlănţuie pasiuni la faţa locului, dar separatiştii proruşi promit să le perturbe, cu binecuvântarea Moscovei, comentează AFP.

Criza ucraineană, generată la sfârşitul anului 2013 dintr-o mişcare de contestare la Kiev a autorităţii fostului preşedinte Viktor Ianukovici, urmată de anexarea Crimeii la Rusia şi de declanşarea unei insurecţii armate în estul ţării, a consacrat revenirea ambiţiilor Rusiei pe scena internaţională şi a deschis o perioadă durabilă de confruntări între ruşi şi occidentali.