ALEGERI SUA 2012. Zece lucruri bizare legate de alegerile prezidenţiale americane

1. De ce alegerile au loc întotdeauna marţea?

Marţea de după prima luni din noiembrie a fost stabilită ca ziua alegerile prezidenţiale în 1845, iar eforturile de a muta scrutinul în weekend au eşuat.

La jumătatea secolului al XIX-lea, Statele Unite erau o naţiune agrară şi fermierilor le lua mult timp să ajungă cu trăsura trasă de cai la cea mai apropiată secţie de votare. Sâmbăta era zi de lucru la fermă, călătoria era exclusă duminica, iar miercurea era zi de târg, aşa că a rămas ziua de marţi.

2. Ochelarii de soare

Alte articole

Şomajul trimite tineri în armată! Val imens de recrutări, record de încorporări în ultimii 30 de ani

Bolojan, despre contestatarii săi din PNL. ”Partidul decide, nu capriciile unei persoane”. L-ar vrea pe Predoiu într-un eventual guvern Bolojan 2?

Politicienii nu sunt aproape niciodată fotografiaţi purtând ochelari de soare, mai ales în timpul campaniei electorale, nici chiar în timpul liber.

Dacă ochii unei persoane sunt ascunşi, oameni au mai puţină încredere în ea, susţine Parker Geiger, consultant în imagine din Atlanta.

3. În Nevada, alegătorii pot opta pentru „niciunul dintre candidaţi”.

Această opţiune a fost înscrisă pe buletinul de vot în 1976 şi mulţi alegători au folosit-o.

4. Degetul mare al lui Obama

În timpul dezbaterilor, preşedintele şi-a agitat frecvent mâna, cu degetul mare ridicat şi pumnul strâns, pentru a sublinia ceva anume. Gestul – care pare nenatural într-o conversaţie normală – i-a fost probabil recomandat lui Obama pentru ca acesta să pară mai puternic, susţine expertul în limbajul corpului Patti Wood.

„Oratorii sunt învăţaţi să facă acest lucru pentru a emana forţă şi pentru a atrage atenţia publicului, iar în discursul politic pentru a sublinia punctele importante şi a părea puternici”, adaugă ea.

La un nivel subconştient este un simbol falic, susţine ea. „Este simbolul masculului din punct de vedere sexual. Bărbaţii îşi ridică degetul mare şi spun: sunt bărbat”, explică Wood.

5. Titlul funcţiei este păstrat pe viaţă

Statele Unite au singur preşedinte, dar foştii şefi de stat sunt desemnaţi cu acelaşi apelativ (preşedintele Clinton sau preşedintele Bush, de exemplu), ca şi cum ar fi un titlu nobiliar mai degrabă decât unul politic.

„Aceasta arată stima faţă de cei care au îndeplinit funcţia”, afirmă Daniel Post Senning de la Emily Post Institute. „Ca şi atunci când un judecător sau un doctor se pensionează. Ei au investit mult în identitatea lor profesională şi mulţi folosesc titlul lor profesional„, a explicat el.

6. Cel care pierde alegerile poate totuşi să câştige Casa Albă

De patru ori în istoria americană, candidatul cu mai puţine voturi a câştigat preşedinţia. Aceasta deoarece câştigătorul alegerilor prezidenţiale are nevoie de majoritatea marilor electori, care sunt repartizaţi statelor în funcţie de populaţie şi atribuiţi, în cea mai mare parte, după principiul „câştigătorul ia tot”.

Alegerile prezidenţiale naţionale înseamnă de fapt 51 de scrutine separate (50 de state plus Washington DC), iar cel care câştigă 270 de electori obţine preşedinţia.

În 2000, George W. Bush a obţinut cu 500.000 de voturi mai puţin decât Al Gore, dar a obţinut 271 de mari electori şi a câştigat alegerile.

7. Ar putea fi un blocaj – cu Romney preşedinte şi Biden vicepreşedinte

Potrivit Constituţiei americane, în cazul în care candidaţii obţin acelaşi număr de electori în cadrul colegiului electoral, atunci alegerea preşedintelui este făcută de Camera Reprezentanţilor. Aceasta este controlată în prezent de republicani şi este puţin probabil ca majoritatea să se schimbe. Prin urmare, Camera Reprezentanţilor l-ar alege pe Romney.

Dar potrivit aceleiaşi clauze, vicepreşedintele va fi ales de Senat, care, fiind dominat de democraţi, l-ar desemna probabil pe Biden.

8. De ce obsesia pentru cuvântul „folks”?

Obama şi Romney folosesc cuvântul „oameni” („folks”) mult mai des decât persoanele cu acelaşi statul socio-economic şi cultural ca ei. Cuvântul, care îşi are originea în engleza veche, este asociat istoric în Statele Unite cu sudul. Cuvântul are acceaşi semnificaţie cu „people”, dar este mai cald şi mai cuprinzător, susţine Grant Barrett, editor la Oxford Dictionary of American Political Slang.

9. Doar o treime din Statele Unite contează

La 6 noiembrie, alegerile vor fi decise de mai puţin de o treime din populaţia Statelor Unite. Majoritatea statelor americane, inclusiv patru dintre cele cinci cele mai populate, sunt republicane sau democrate, iar candidaţii nu fac de obicei campanie acolo. Astfel, alegerile sunt decise de aproape 30 la sută din populaţia americană, care trăieşte în statele-cheie.

10. Singurul stat în care nu este necesară înregistrarea la vot este Dakota de Nord

Deşi a fost unul dintre primele state care a adoptat înregistrarea la vot în secolul XIX, acesta a abolit-o în 1951. Sistemul de vot din Dakota de Nord şi lipsa înregistrării alegătorilor îşi au rădăcina în caracterul rural al statului.