Potrivit ANM, de duminică de la ora 12.00, până luni la ora 16.00, la munte, vântul va sufla tare, cu viteze de peste 80...90 km/h.
"În zona înaltă, mai ales a Carpaţilor Orientali şi Meridionali, se vor depăşi 100...120 km/h. La altitudini de peste 1.800 m, temporar, în cursul nopţii de duminică spre luni (10 / 11 martie), va ninge viscolit", a transmis ANM.
Potrivit meteorologilor, intensificări temporare ale vântului se vor semnala şi în celelalte regiuni, cu viteze în general de 50...60 km/h, iar în Moldova şi Transilvania, rafalele vor atinge 60...70 km/h.
De asemenea, a fost emisă o prognoză specială pentru Bucureşti, valabilă pentru duminică şi luni.
Potrivit meteorologilor, duminică, vremea se va menţine deosebit de caldă pentru această dată.
"Cerul va fi variabil, cu unele înnorări noaptea. Vântul va avea intensificări temporare în cursul zilei şi din nou în a doua parte a nopţii, cu rafale în general de 45...55 km/h. Temperatura maximă va fi de 20...21 de grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 7 grade", au transmis meteorologii.
Potrivit acestora, luni, vremea va fi în continuare deosebit de caldă pentru această dată, deşi temperatura aerului va scădea uşor.
"Cerul va fi temporar noros, iar vântul va continua să prezinte intensificări, mai ales în prima parte a zilei, cu viteze la rafală în general de 45...55 km/h. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 18 grade", mai spun meteorologii.
Risc însemnat de producere a avalanşelor, în majoritatea masivelor montane; stratul de zăpadă este instabil, umezit şi va îngheţa, iar zăpada proaspăt depusă nu va avea stabilitate
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) anunţă că riscul producerii de avalanşe este însemnat în majoritatea masivelor montane. La altitudini mari, stratul de zăpadă este instabil şi umezit şi va îngheţa, iar zăpada proaspăt depusă nu va avea stabilitate. În plus, în zonele unde există depozite însemnate de zăpadă riscul de avalanşe este mai ridicat.
Potrivit ANM, în Munţii Făgăraş, în Munţii Bucegi, în masivele Ţarcu-Godeanu şi Parâng-Şureanu, în Munţii Vlădeasa – Muntele Mare, în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali (zona Munţilor Rodnei) şi în Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali (zona Munţilor Călimani–Bistriţei-Ceahlău) este risc însemnat de producere a avalanşelor.
Pe o scară de la unu la cinci, unde unu este risc redus, iar cinci este risc foarte mare, meteorologii au stabilit că, până luni seară la ora 20.00, riscul este de gradul trei.
"La peste 1.800 m, stratul de zăpadă este instabil şi umezit în partea sa superioară, iar odată cu uşoară scădere a temperaturilor va îngheţa. În următoarele 48 de ore, temporar va ninge şi se vor depune câţiva centimetri de zăpadă. Pe pantele suficient de înclinate se pot declanşa avalanşe de dimensiuni mici şi izolat medii, riscul fiind crescut la supraîncărcări slabe. În zonele unde există depozite însemnate de zăpadă riscul de avalanşe este mai ridicat", au transmis meteorologii.
Potrivit acestora, în zonele mai joase sunt posibile precipitaţii mixte, pe alocuri însemnate, cumulând 15 – 20 de litri pe metru pătrat.
În multe zone montane, grosimea stratului de zăpadă este consistentă. Cel mai gros strat, peste 230 de centimetri, este la Bâlea Lac, în Munţii Făgăraş. Mai sunt 140 centimetri de zăpadă la Vârfu Ţarcu, 130 centimetri la Vârfu Omu, 76 centimetri la Păltiniş, 68 centimetri la Sinaia, 54 centimetri la Parâng, 38 centimetri la Predeal şi 9 centimetri la Fundata.
În Carpaţii Orientali, stratul de zăpadă are 99 centimetri la Călimani, 114 centimetri la Vârful Lăcăuţi, 90 centimetri la Bucin, 79 centimetri la Vârful Ceahlău-Toaca, 35 centimetri la Iezer - Vârful Pietrosul Rodnei şi 15 centimetri la Poiana Stampei.
În Carpaţii Occidentali, stratul de zăpadă are 80 centimetri la Stâna de Vale, 79 centimetri la Semenic, 66 centimetri la Vlădeasa cota 1400 m, 37 centimetri la Vârful Vlădeasa şi 10 centimetri la Roşia Montană.
facebook
twitter
