Alertă BNR despre banii la ciorap și de pe card. Românii trebuie să se pregătească, avertisment de la vârful Băncii Naționale

Problemele au început înainte de crizele recente (pandemia, războiul din Ucraina sau inflația globală). Încă din 2019, România a depășit pragul de deficit de 3% din PIB și a intrat în procedura de deficit excesiv. Subestimarea cheltuielilor a fost ignorată la acel moment, însă aceste probleme s-au adâncit în 2024, un an electoral marcat de majorări nejustificate de cheltuieli publice, care au dus la un deficit record de 9,3% din PIB, avertizează BNR.

Pentru 2025, România și-a asumat în fața Comisiei Europene o țintă de deficit de 7%. Însă evaluările recente indică o deviație de aproximativ 30 miliarde lei, ceea ce ridică deficitul estimat la peste 8,5% din PIB. Această abatere este rezultatul unui buget construit pe ipoteze optimiste privind veniturile și creșterea economică, prognozată inițial la 2,5%, dar revizuită recent la doar 1,4%.

Vezi și Cel mai dur avertisment de la BNR pentru toți românii cu bani în bancă. Consilierul lui Mugur Isărescu intervine

Cosmin Marinescu subliniază că este vital să fie stopată practica de a construi bugete pe baze nerealiste. O ajustare fiscală solidă, coerentă și susținută este necesară pentru restabilirea încrederii investitorilor și a partenerilor europeni. Întârzierea acestor măsuri poate conduce la creșterea costurilor de finanțare, deprecierea monedei naționale și pierderea ratingului de țară.

Alte articole

Curs BNR pentru 25 iulie 2025. Ce valoare au principalele monede la finalul săptămânii 

BNR trage semnalul de alarmă despre miliardele de la UE pierdute de România: „Bani de care aveam nevoie ca de aer”

Mixul de măsuri fiscale propus pentru corectarea deficitului trebuie calibrat atent, astfel încât să nu frâneze suplimentar economia. Măsuri precum majorarea TVA sau impozitarea progresivă pot avea efecte negative asupra consumului și investițiilor. În schimb, reducerea subvențiilor ineficiente, ajustarea taxelor pe proprietate sau îmbunătățirea colectării impozitelor ar putea avea un impact mai redus asupra creșterii economice.

Totodată, controlul cheltuielilor publice este important. Cu toate că reducerea aparatului bugetar este adesea discutată, peste două treimi dintre angajații din sectorul public activează în domenii vitale precum educația, sănătatea și siguranța națională. Așadar, reducerile trebuie să fie țintite și fundamentate pe criterii de eficiență, nu dictate politic.

Pe termen mediu, obiectivul major trebuie să fie creșterea veniturilor bugetare, care se află printre cele mai scăzute din UE. Expertul BNR propune o creștere treptată, de câte un punct procentual din PIB pe an, pentru a ajunge la un nivel sustenabil de colectare.

Citește și Anunţul BNR pentru toţi românii. Mugur Isărescu intervine miercuri, 18 iunie, la ora 13.00. În ce valută este mai bine să vă salvaţi economiile în aceste vremuri tulburi

Reformele structurale sunt inevitabile, iar o modernizare a sistemului bugetar și administrativ este necesară. Listarea companiilor de stat poate contribui la creșterea eficienței și la atragerea de capital, dar nu reprezintă o soluție pentru reducerea deficitului curent.

Marinescu subliniază că politica fiscală trebuie să fie complementară celei monetare. O politică fiscală expansionistă, nesusținută de venituri stabile, sabotează eforturile BNR de a menține stabilitatea prețurilor. De aceea, deciziile economice trebuie să respecte un triplu obiectiv: reducerea deficitului, controlul inflației și susținerea creșterii economice.

Pentru România, 2025 este anul în care trebuie reconstruită credibilitatea fiscală prin măsuri ferme, planificare realistă și reforme coerente. Este o provocare majoră, dar și o oportunitate pentru resetarea modelului de guvernanță economică, potrivit Forbes.