Cel mai dur avertisment de la BNR pentru toți românii cu bani în bancă. Consilierul lui Mugur Isărescu intervine

Într-o analiză publicată pe blogul Băncii Naționale a României (BNR), Cristian Bichi, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, avertizează despre propagarea nefondată a unor mesaje alarmiste în spațiul public. Totul a pornit de la o postare pe Facebook a unui așa-zis „analist financiar”, preluată și amplificată de mai multe publicații, care prezice un val iminent de falimente bancare în România.

În replică, expertul BNR demontează teoriile apocaliptice, pe care le consideră „aiuritoare” și periculoase. Una dintre ideile alarmiste ale „lecției” de pe Facebook este aceea că băncile folosesc 90% din depozitele clienților pentru a da credite, păstrând doar 10%. Însă afirmația ignoră complet mecanismul real al creării de monedă în economiile moderne, susține Cristian Bichi.

Vezi și Anunţul BNR pentru toţi românii, fie că au bani în bancă, fie că îi ţin la sertar. Câţi bani se pierd în fiecare zi

De fapt, băncile creează monedă în momentul în care acordă credite, adică relația e inversă: creditele generează depozite, nu invers. Cu toate că băncile sunt obligate să păstreze un anumit procent sub formă de rezerve la banca centrală, acest mecanism (rezerva fracționară) este astăzi doar un instrument didactic și nu reflectă cu acuratețe practicile bancare actuale.

Alte articole

Avertismentul BNR care dă fiori reci românilor. Vine un nou val de scumpiri în toamnă! Economiile de la saltea, în pericol

Mugur Isărescu a făcut anunțul pentru toți românii cu bani la ciorap sau pe card. Cât costă euro, dolarul și lira sterlină la început de săptămână

În plus, în România, rata rezervelor minime obligatorii este de 8% pentru depozitele în lei și de 5% pentru cele în valută, nu 10%, cum pretinde postarea virală.

De asemenea, o altă acuzație falsă este că Banca Națională ar practica „helicopter money”, adică ar distribui bani gratuit în sistemul bancar. Potrivit lui Bichi, acest concept, introdus de Milton Friedman și reluat de Ben Bernanke, presupune transferuri directe către gospodării și firme, nu către bănci. În țara noastră, sumele oferite instituțiilor de credit corespund operațiunilor normale de piață monetară și nu reprezintă o intervenție de tip „împrumutător de ultimă instanță”.

Postarea în cauză spune că băncile românești ignoră criteriile de risc învățate în facultate, amestecând concepte precum riscul de lichiditate și riscul de dobândă într-un scenariu generalizat de colaps. De fapt, scrie Bichi, sistemul bancar românesc este supus unei reglementări stricte și monitorizării continue, iar evaluarea riscurilor se face pe baza unor seturi ample de indicatori (structura activelor, lichiditate, solvabilitate etc.), nu pe observații superficiale și anecdote.

Un exemplu concret: la finalul anului 2024, raportul credite/depozite în sistemul bancar românesc era de 67,5% – un nivel sănătos, ce indică faptul că resursele atrase de bănci nu sunt blocate majoritar în credite, așa cum insinuează postarea.

Pentru a-și susține „previziunile”, autorul postării mincinoase evocă prăbușirile din 2023 ale Silicon Valley Bank și First Republic Bank. Bichi subliniază că aceste falimente au avut cauze specifice și greu replicabile în România: concentrarea clienților într-un singur sector, proporția mare a depozitelor negarantate, dereglementarea excesivă și reacția în lanț determinată de rețelele sociale. În țara noastră, 99,4% dintre persoanele fizice și 96,1% dintre firme au depozite garantate în totalitate de Fondul de Garantare a Depozitelor, sub limita de 100.000 de euro.

Citește și Leonardo Badea, mâna dreaptă a lui Isărescu, propunerea PSD de premier tehnocrat. Ce măsuri ar lua imediat primviceguvernatorul BNR

Totodată, Bichi atrage atenția asupra rețetei sigure prin care un personaj poate deveni „guru financiar” în ochii publicului: prezicerea constantă a crizelor economice. Este suficient ca o bancă să întâmpine o dificultate punctuală și „catastrofologul” să fie încoronat drept profetul apocalipsei, deși, ani la rând, a lansat previziuni greșite.

Această strategie, semnalează consilierul BNR, este nu doar cinică, ci și periculoasă, în condițiile în care social media poate amplifica rapid panica și afecta comportamentul deponenților, complicând intervențiile autorităților. România nu se află în pragul unui colaps bancar, a subliniat expertul BNR.