Aceasta ar marca un punct critic pentru leu, care ar depăși pragul de 5 lei pentru prima dată în istoria sa recentă. În prezent, cursul oficial al BNR este de 4,9767 lei pentru un euro.
Fostul premier Florin Cîțu a discutat acest subiect pe contul său de Facebook, subliniind că BNR ar putea fi forțată să permită deprecierea leului cu până la 35%. Conform lui Cîțu, acest proces ar avea loc în două etape, urmate de o majorare a dobânzii de politică monetară la 10%, pentru a combate inflația și efectele crizei economice. Aceasta ar putea deveni o măsură inevitabilă, dat fiind deficitul bugetar uriaș al României, care a ajuns la 9,3% din PIB, conform datelor Comisiei Europene.
Cîțu adaugă că, deși ar exista și scenariul unor corecții economice prin reforme guvernamentale, majoritatea politicienilor evită să își asume public costurile politice ale unei astfel de crize, lăsând în schimb ca piețele să regleze dezechilibrele.
„BNR o să permită în perioada următoare deprecierea cu 35% a leului (în două etape de depreciere) urmată de creșterea dobânzii de politică monetară la 10%. (BNR nu o să aibă altă variantă. Și nu este neapărat doar vina BNR că se ajunge acolo).
P.S. Evident că există și scenariul unei corecții a dezechilibrelor prin reformele făcute de guvern. Dar tot de corecție/recesiune vorbim . Cine pune bani pe acest scenariu? Mai simplu. Ce politician dintre cei care ne conduc, sau vor să ne conducă, își asumă un cost politic când știe că oricum face piața corecția?”, a precizat Florin Cîțu în mediul online.
În februarie 2025, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a recunoscut că Banca Națională va lăsa treptat cursul leu-euro să evolueze liber, având în vedere că bugetul de stat este deja fundamentat pe ipoteza că moneda europeană va depăși pragul de 5 lei.
Isărescu a explicat că evoluția inflației a fost influențată în principal de scumpirile carburanților și alimentelor, dar că această schimbare a cursului nu va avea efecte drastice asupra facturilor populației, întrucât variația față de valoarea actuală este relativ mică.
Șeful BNR a adăugat că, deși prognozele economice sunt incerte, Banca Națională va acorda mai multă flexibilitate cursului de schimb pe măsură ce tensiunile politice se vor diminua. Acesta a precizat că execuția bugetară din vara anului 2025 va oferi o imagine clară despre starea economiei naționale și despre cât de bine va face față România provocărilor economice.
„Rata anuală a inflației, pe baza indicelui prețurilor de consum, a urmat o tendință descendentă, care s-a temperat în trimestrul III și s-a transformat într-un proces de inversare în trimestrul IV. Printre factorii care au dus la această situație, de menționat în mod deosebit sunt influența secetei și evoluțiile pe piața energiei, în special la combustibili. Combustibilii și alimentele procesate au determinat o ușoară revenire a inflației la final de an”, a explicat guvernatorul.