Alertă! Care sunt zonele din Bucureşti unde pot apărea nisipuri mişcătoare în anumite condiţii. Pericolul pe care autorităţile îl ştiu

În România nu se pune problema dacă va avea loc un seism puternic, ci când, spun specialiștii.

Mișcarea clădirilor și prăbușirea unor elemente din cadrul lor nu reprezintă singurul pericol atunci când un cutremur mare lovește. Celălalt este lichefierea solului. Libertatea a vorbit cu Mircea Radulian, președintele Consiliului Științific al Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), care a explicat atât ce înseamnă fenomenul, ce consecințe are, cât și care sunt zonele cele mai expuse din Capitală.

Astfel, fenomenul de lichefiere a solului apare în zone nisipoase și cu multă apă în subteran. Din cauza oscilațiilor provocate de un seism, solul începe să se comporte ca un lichid. Același principiu științific stă și în spatele celebrelor „nisipuri mișcătoare”, care sunt prezentate des în filmele de acțiune. Practic, când te miști riști să te scufunzi, iar când stai calm mlaștina se „solidifică” în jurul tău.

În cazul în care apare această lichefiere a solului există riscul ca, în acel moment, clădirile aflate în zonă pur și simplu să se scufunde sau să apară alunecări de teren la scară mare. Risc de lichefiere în zona Parcurilor Tineretului și Eroilor.

Alte articole

Cutremur cu magnitudinea 4.7 la o adâncime de doar 10 Km. În ce oraşe s-a simţit

Zelenski vine la Bucureşti pentru a doua oară. Preşedintele Ucrainei va avea o întâlnire bilaterală cu Nicuşor Dan

Libertatea a intrat în posesia unei hărți cu zonele din București care ar fi cel mai afectate din pricina lichefierii. Harta prezintă doar riscul de lichefiere, nu și potențialele pericole „clasice” ale unui seism. Este vorba de zonele Parcul Tineretului și Parcul Eroilor. Zonele cu roșu prezintă un risc mai mare de lichefiere a solului în cazul unui cutremur puternic în București

„În cazul unui cutremur mare se pot produce alunecări de teren, pot apărea găuri în sol, avarii. Este ceva mai complicat decât mișcarea clădirii în sine. Depinde și unde apare. Dacă e un parc, nu sunt probleme, dacă sunt clădiri pot apărea probleme. Pe de o parte, este bine că avem acest studiu, e bine de văzut ce clădiri sunt acolo. Lichefierea nu apare oriunde și așa de ușor. La cutremurul din 1986, nu a fost lichefiere, în 1977 se pare că a fost, dar nu foarte mare. Nu apare oricând. E un fenomen care poate să apară, dar nu trebuie nici să provocăm panică. Harta e totuși bazată pe un studiu”, a spus Radulian.