Alertă meteo. Prezența unui anticiclon deasupra Peninsulei Scandinave va determina pătrunderea unor mase de aer rece deasupra României. Acest aer rece și dens, format în estul Europei, va pătrunde inițial mai ales la exteriorul Munților Carpați, deci în estul și sudul țării.

Temperaturile vor scădea considerabil, iar în unele areale, mai ales în nord-est, vremea va deveni rece pentru această perioadă, cu temperaturi maxime ce nu vor depăși 1 – 4 grade la prânz în unele zile și minime negative.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Locul din lume în care aurul iese singur din pământ! Dacă ...

Dănuț Lupu rupe tăcerea despre condițiile din închisoare: ...

Deoarece lanțul carpatic este un obstacol important în calea acestor mase de aer, în vestul și centrul țării temperaturile se vor menține mai ridicate, cu maxime cuprinse, în general, între 4 și 9 grade. Această rearanjare a circulației atmosferice la nivel continental va favoriza apariția unor cicloni în bazinul mediteraneean, care ar putea aduce precipitații importante și în țara noastră.

Deocamdată, însă, nu este cunoscută traiectoria exactă a ciclonilor ce vor afecta sud-estul Europei în următorul interval. De această traiectorie depinde atât distribuția precipitațiilor, cât și forma acestora.

Val polar peste România. Meteorologii anunţă răcire drastică a vremii, ploi, lapoviţă şi ninsori

Astfel, un ciclon care se deplasează pe o traiectorie mai nordică nu permite atât de mult avansul aerului rece spre sud. În astfel de situații, în România predomină ploile, cu excepția zonelor de munte unde poate să ningă abundent.

Pe de altă parte, un ciclon pe traiectorie sudică va aduce precipitații abundente mai mult în jumătatea sudică a țării. Dacă aerul este suficient de rece, acestea pot fi sub formă de ninsoare, mai ales atunci când precipitațiile sunt însoțite de vânt.

O traiectorie intermediară tinde să favorizeze treimea mijlocie a țării, cu ninsori consistente îndeosebi în Moldova și, uneori, în sudul Transilvaniei și nordul Munteniei.

În prezent, ne așteptăm la ninsori în special în zonele de munte, dar sunt șanse pentru apariția primilor fulgi de zăpadă și în unele regiuni de deal și câmpie, în special în estul țării. Vom actualiza prognoza în zilele următoare, în funcție de evoluția vremii, potrivit meteoradar.ro.

Alertă meteo. Florinela Georgescu, meteorolog ANM: Vom simți din plin răcirea. Ce temperaturi vor fi în perioada următoare

„Ne așteptăm la o scădere a temperaturilor”, a transmis Florinela Georgescu, meteorolog ANM. „O vom resimți mai ales în partea de sud a țării, pentru că aici a fost cel mai cald în ultima perioadă. O ușoară scădere va fi, însă, și în celelalte regiuni, pe fondul pătrunderii unei mase de aer rece care va aduce și precipitații.

Va ploua începând din această seară, pe parcursul nopții și mâine, îndeosebi în partea de sud-est a teritoriului, la noapte și în regiunile centrale. În zonele montane cele mai înalte vor apărea și precipitațiile mixte, la noapte, la altitudini de peste 1500 de metri, mâine, la altitudini de peste 1800 de metri, lapoviță și ninsoare. În general, aceste precipitații vor fi slabe cantitativ, însă trebuie să subliniem că era nevoie să plouă. În niciun caz ploaia aceasta sau acest episod nu va rezolva problema lipsei de precipitații”, a zis Florinela Georgescu, meteorolog ANM, joi, la Antena 3.

„Vom simți din plin răcirea. De exemplu, la București, maxima, mâine, nu va depăși 12 grade, urmând ca la nivelul întregii țări maximele de mâine să fie între 9 și 18 grade, cu cele mai ridicate pe partea de vest, cele mai scăzute în nordul și în centrul țării. Sâmbătă, duminică, vom resimți o ușoară creștere de temperatură pe fondul unui cer mai degajat, dar de luni așteptăm un nou episod de răcire a vremii, unde așteptăm maxime doar de 10-15 grade și posibil ca în mare parte a săptămânii următoare să fie caracterizată de temperaturi normale sau chiar sub norma pentru partea de est a teritoriului”, a explicat Florinela Georgescu.

Europenii pot răsufla ușurați. Iarna va fi una cu temperaturi cu mult peste cele normale

Potrivit Serviciului pentru schimbări climatice Copernicus al Uniunii Europene, există o mare probabilitate ca în această iarnă să avem temperaturi semnificativ mai ridicate decât cele normale, ceea ce ar putea oferi o ușurare pentru piețele de combustibili pentru încălzire, care sunt în criză.

Oamenii de știință de la Copernicus au raportat duminică, în prognoza lor sezonieră cea mai atent monitorizată, că este aproape sigur că în regiunile de coastă de la Marea Baltică, Marea Mediterană și Marea Nordului se vor înregistra temperaturi care vor depăși mediile istorice. Gradul de certitudine a vremii mai calde a crescut în ultima lună, scrie Bloomberg.

Temperaturile anormal de ridicate ar putea reduce cererea de gaze naturale, pe care țările europene s-au grăbit să le depoziteze. Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a propulsat prețurile acestui combustibil la niveluri record, contribuind la o criză a costului vieții în întreaga regiune.

Există o probabilitate de 50% până la 60% ca temperaturile să fie cu mult peste normele istorice în mare parte din Marea Britanie, centrul și sudul Europei. Temperaturile mai ridicate ar contribui la evitarea epuizării rezervelor limitate de gaze naturale.

„Având în vedere că majoritatea modelelor meteorologice prevăd condiții relativ blânde pentru restul anului 2022, probabil că va exista suficient gaz pentru a satisface cererea chiar și în cazul unui început rece al anului 2023”, a scris Eurasia Group într-o notă publicată înaintea raportului Copernicus de duminică.

O mare parte din Franța și Germania au, de asemenea, o probabilitate de 40% până la 50% de a se confrunta cu precipitații mult sub medie în următoarele trei luni. Lipsa precipitațiilor și a zăpezilor ar putea avea un impact asupra transportului fluvial intern și asupra operatorilor de hidroenergie, precum și afecta sezonul de schi.

Prognoza meteo: Va ninge abundent în România, vortexul polar aduce temperaturi negative. Florinela Georgescu: „Aer polar de luni”

Modelul Copernicus combină date provenite de la oameni de știință din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și SUA. Programul UE utilizează miliarde de măsurători de la sateliți, nave, avioane și stații meteorologice din întreaga lume pentru previziunile sale lunare și sezoniere și a ajuns la concluzia că 2019 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată pe continent.

La nivel global, Copernicus a raportat cu o certitudine de 60% până la 70% că piețele de energie din centrul și sudul SUA, precum și o mare parte din China, Japonia și Rusia vor avea temperaturi de iarnă cu mult peste cele normale – un semnal că tendințele de încălzire globală pe termen lung au un impact asupra economiilor.

Anul agricol 2021-2022, unul dintre cei mai secetoși din istorie

Gabriela Băncilă avertizează că anul agricol 2021-2022 a fost unul dintre cei mai secetoși din istorie. Aceasta a vorbit și despre lipsa precipitațiilor din vara acestui an și efectele asupra culturilor agricole.

„A fost o vară destul de caldă, cu valori de căldură chiar intense, mai ales la sfârșitul lunii iunie și în luna iulie. Valuri de căldură ce au determinat înregistrarea unor temperaturi comparabile cu cele mai ridicate și peste cele mai ridicate valori înregistrate de-al lungul timpului în special pentru regiunile din partea de vest și nord-vest a țării. Acest lucru, spus mai concret, înseamnă că în perioadele respective de valabilitate a codului roșu, pentru regiunile respective, s-au înregistrat recorduri absolute, cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată de când se fac înregistrări pentru respectivele stații meteorologice. Există stații cu un regim de observații care depășește 100 de ani, stații care au un număr de ani de observații de sub 100 de ani, dar oricum ne raportăm la o perioadă de peste 60 de ani de măsurători meteorologice în respectivele amplasamente.“, a spus Gabriela Băncilă.

„Până în momentul de față, acest an se situează sub media anului 2019 și 2020, anii cei mai călduroși în țara noastră, însă se remarcă, cel puțin în perioada septembrie 2021 – august 2022, cea mai redusă cantitate de precipitații. A fost o cantitate de precipitații de sub 500 l/mp, 480l/mp mai precis, ceea ce face din această perioadă cea mai secetoasă perioadă din istorie.

Este foarte adevărat că pe parcursul lunii august și mai ales în ultimele două săptămâni, gradul acesta ridicat de instabilitate atmosferică a mai redus din deficitul de apă în sol și a mai crescut această medie, dar acest an agricol, 1 septembrie – 31 august, perioada la care ne raportăm pentru a evalua anii agricoli, putem spune că se situează în topul celor mai secetoși ani la noi în țară și această vară nu a făcut altceva, prin temperaturile ei ridicate, decât să accentueze această secetă care la sfârșitul lunii iulie era pe arii foarte extinse una deosebit de intensă“, a precizat, la DC News, Gabriela Băncilă.