PROGNOZA METEO. Florinela Georgescu, meteorolog ANM: Vom simți din plin răcirea. Ce temperaturi vor fi în perioada următoare. „Ne așteptăm la o scădere a temperaturilor”, a transmis Florinela Georgescu, meteorolog ANM.

„O vom resimți mai ales în partea de sud a țării, pentru că aici a fost cel mai cald în ultima perioadă. O ușoară scădere va fi, însă, și în celelalte regiuni, pe fondul pătrunderii unei mase de aer rece care va aduce și precipitații.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

EXCLUSIV. Climatologul Mircea Duţu şi meteorologul Elena Mateescu ...

ALERTĂ METEO în mai multe județe din România! Furtuna mătură ...

Va ploua începând din această seară, pe parcursul nopții și mâine, îndeosebi în partea de sud-est a teritoriului, la noapte și în regiunile centrale. În zonele montane cele mai înalte vor apărea și precipitațiile mixte, la noapte, la altitudini de peste 1500 de metri, mâine, la altitudini de peste 1800 de metri, lapoviță și ninsoare. În general, aceste precipitații vor fi slabe cantitativ, însă trebuie să subliniem că era nevoie să plouă. În niciun caz ploaia aceasta sau acest episod nu va rezolva problema lipsei de precipitații”, a zis Florinela Georgescu, meteorolog ANM, joi, la Romaniatv.net.

EXCLUSIV Prognoza meteo a iernii. Florinela Georgescu anunţă temperaturi de MINUS 20 de grade Celsius. „Pot fi coduri roşii de vreme severă” VIDEO
„Vom simți din plin răcirea. De exemplu, la București, maxima, mâine, nu va depăși 12 grade, urmând ca la nivelul întregii țări maximele de mâine să fie între 9 și 18 grade, cu cele mai ridicate pe partea de vest, cele mai scăzute în nordul și în centrul țării. Sâmbătă, duminică, vom resimți o ușoară creștere de temperatură pe fondul unui cer mai degajat, dar de luni așteptăm un nou episod de răcire a vremii, unde așteptăm maxime doar de 10-15 grade și posibil ca în mare parte a săptămânii următoare să fie caracterizată de temperaturi normale sau chiar sub norma pentru partea de est a teritoriului”, a explicat Florinela Georgescu.

Gabriela Băncilă avertizează că anul agricol 2021-2022 a fost unul dintre cei mai secetoși din istorie. Aceasta a vorbit și despre lipsa precipitațiilor din vara acestui an și efectele asupra culturilor agricole.

„A fost o vară destul de caldă, cu valori de căldură chiar intense, mai ales la sfârșitul lunii iunie și în luna iulie. Valuri de căldură ce au determinat înregistrarea unor temperaturi comparabile cu cele mai ridicate și peste cele mai ridicate valori înregistrate de-al lungul timpului în special pentru regiunile din partea de vest și nord-vest a țării. Acest lucru, spus mai concret, înseamnă că în perioadele respective de valabilitate a codului roșu, pentru regiunile respective, s-au înregistrat recorduri absolute, cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată de când se fac înregistrări pentru respectivele stații meteorologice. Există stații cu un regim de observații care depășește 100 de ani, stații care au un număr de ani de observații de sub 100 de ani, dar oricum ne raportăm la o perioadă de peste 60 de ani de măsurători meteorologice în respectivele amplasamente.“, a spus Gabriela Băncilă.

„Până în momentul de față, acest an se situează sub media anului 2019 și 2020, anii cei mai călduroși în țara noastră, însă se remarcă, cel puțin în perioada septembrie 2021 – august 2022, cea mai redusă cantitate de precipitații. A fost o cantitate de precipitații de sub 500 l/mp, 480l/mp mai precis, ceea ce face din această perioadă cea mai secetoasă perioadă din istorie.

Este foarte adevărat că pe parcursul lunii august și mai ales în ultimele două săptămâni, gradul acesta ridicat de instabilitate atmosferică a mai redus din deficitul de apă în sol și a mai crescut această medie, dar acest an agricol, 1 septembrie – 31 august, perioada la care ne raportăm pentru a evalua anii agricoli, putem spune că se situează în topul celor mai secetoși ani la noi în țară și această vară nu a făcut altceva, prin temperaturile ei ridicate, decât să accentueze această secetă care la sfârșitul lunii iulie era pe arii foarte extinse una deosebit de intensă“, a precizat, la DC News, Gabriela Băncilă.

Anotimpurile s-au modificat, din cauza schimbărilor climatice. Lipsa zăpezii pune în pericol recoltele de anul viitor

Ultimii opt ani au fost cei mai călduroși din istoria omenirii, conform unui raport ONU, iar asta s-a resimțit și în România. Schimbările climatice și-au spus cuvântul, iar temperaturile ridicate au afectat agricultura. Un studiu al Observatorului Global de Secetă arată că peste 45% din solul Europei este uscat, iar situația din această iarnă nu pare să vină în ajutorul fermierilor.

Vara aceasta, în Europa, a fost cea mai secetoasă perioadă din ultimii 500 de ani, potrivit Observatorului Global de Secetă. Experții de mediu spun că la baza extremităților de temperatură stau schimbările climatice.

Orieta Hulea, WWF: „Fie că vorbim de valuri de căldură cu intensitate și frecvență din ce în ce mai mare, fie că vorbim de inundații, secetă și chiar și noi, în România, și anul acesta am resimțit aceste efecte.”

Administraţia Naţională de Meteorologie spune că abia la sfârșitul acestei luni vom avea temperaturi normale pentru această perioadă. Schimbările climatice au făcut ca anotimpurile să nu mai fie la fel ca acum 20 de ani. Acum stratul de zăpadă este din ce în ce mai redus.

Roxana Bojariu, climatolog: „Se modifică și felul în care se repartizează resursa de apă în an, pentru că iarna, de exemplu, plouă mai mult decât să ningă și atunci stratul de zăpadă, care funcționa și ca un rezervor pentru primăvară, nu mai este atât de eficient în încărcarea solului cu apă.”

Orieta Hulea, WWF: „Reprezintă un rezervor de apă, care contribuie de fapt la păstrarea umidității în sol. Ajută, acoperă, învelește solul și îl protejează pe perioada de iarnă și, astfel, în primăvară, culturile pot avea acea sursă de apă în sol, pentru a porni creșterea și a produce culturile de care noi avem nevoie.”

Seceta a distrus peste un milion de hectare de culturi din România, vara aceasta. Fermierii speră ca iarna să fie mai îngăduitoare. Lipsa zăpezii pune în pericol recoltele de anul viitor.

Constantin Buzatu, fermier Timiș: „Ne dorim o iarnă cu precipitații, ne dorim un strat de zăpadă măcar de 20 de centimetri. Avem un deficit foarte mare de apă în sol la această dată.”

Observatorul Global de Secetă, parte a Comisiei Europene, semnalează faptul că seceta a devenit mult mai severă în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie, Ungaria și România.

Accuweather a schimbat prognoza meteo. Cum va fi vremea în noiembrie şi când cade prima zăpadă

Meteorologii Accuweather au schimbat prognoza şi, potrivit informaţiilor, iarna nu prea se mai lasă aşteptată. Dacă până acum vremea a ţinut cu noi şi am avut zile şi temperaturi de primăvară, de astăzi va fi nevoie să ne schimbăm şi hainele cu unele mai groase.

Din 7 noiembrie, vremea începe să se răcească, iar spre sfârșitul lunii, lapovița poate anunța începutul iernii. Meteorologii Accuweather au făcut estimări cu privire la prognoza din lunile de iarnă. Pentru mare parte din Europa, iarna va fi asemănătoare cu cea precedentă.

În București, în luna noiembrie, meteorologii Accuweather preconizează schimbări climatice destul de bruște, iar spre finalul lunii acesteia, există posibiltatea să cadă primii fulgi de zăpadă.

A nins, vineri dimineaţă, pe Transfăgărăşan, unde drumarii au intervenit cu plugurile. Salvamontiştii spun că a fost doar un episod de iarnă şi că vremea se va încălzi pe munte, însă le recomandă turiştilor care urcă pe traseele montane să aibă echipament de iarnă. Aceste trasee se vor închide atunci când va exista risc de producere a unor avalanşe.

La Cota 2000, pe Transfăgărăşan, a început să ningă, vineri dimineaţă, în jurul orei 04.00. În zonă s-a aşternut un strat de zăpadă de trei-patru centimetri, iar drumarii au băgat plugurile pentru a deszăpezi şoseaua. A fost al treilea episod de ninsoare din acest sezon, însă fulgii de zăpadă s-au transformat în ploaie.

”Episodul ăsta de stinge deja, a început să plouă, iar de mâine (sâmbătă – n.r.) va fi din nou soare. În continuare se va circula pe Transfăgărăşan, noi credem că nu ll vor închide, iar vremea îşi va reveni. Cei care vor s urce pe munte cu siguranţă vor avea nevoie de colţari, e necesar echipament de iarnă”, a declarat, pentru News.ro, şeful Salvamont Argeş, Ion Sănduloiu. Potrivit acestuia, traseele montane din zona Bâlea se vor închide atunci când va apărea riscul de avalanşă.

PROGNOZA METEO IARNĂ 2022-2023. Când şi unde va ninge abundent de Crăciun. Vortexul aduce schimbări majore
PROGNOZA METEO IARNĂ 2022-2023. Meteorologul ANM Mirela Polifronie a explicat care sunt șansele ca de sărbători să cadă precipitații sub formă de zăpadă în țara noastră. „Nu va fi prea curând, pe de o parte din cauza faptului că nu vor fi precipitații în următoarea perioadă, iar dacă ar fi să fie precipitații, temperaturile sunt oricum foarte ridicate și nu va fi zăpadă“, a spus meteorologul Mirela Polifronie.

„Poate în decembrie! Am observat, din experiența ultimilor ani, că la câmpie ninge mai degrabă în ianuarie și februarie, nu așa cum ne așteptăm, de Crăciun, ca să fie omul de zăpadă lângă pomul de iarnă“, a adăugat Val Vâlcu, la DC NEWS.

Prognoza meteo pentru decembrie, ianuarie şi februarie. Director în ANM: Să fim conştienţi ce înseamnă o iarnă normală în România

„Estimările nu aduc vești foarte bune. Ar fi un regim pluviometric deficitar. Într-adevăr, s-au semnalat precipitații sub formă de ninsoare, dar, în ultimii 3-4 ani, undeva spre sfârșitul sezonului de iarnă. În anul 2017 am avut, în aprilie, viscol în București“, a mai spus meteorologul.

E mai cald cu 10 grade decât în mod normal în România. Recorduri meteo. Polifronie (ANM) anunță ce urmează în iarna 2022 – 2023
Mirela Polifronie, meteorolog al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a vorbit despre recordurile meteorologice înregistrate în acest an în România și-n lume.

”Într-adevăr, în ultima vreme, ne confruntăm cu numeroase recorduri, atât din punct de vedere termic, cât și din punct de vedere al precipitațiilor, de asemenea, vorbim de o frecvență destul de ridicată, chiar și pe teritoriul României, a fenomenelor specifice instabilității atmosferice, așa cum am avut și-n această vară. Mă refer la grindină, vânt, în special vijelie, acele intensificări de scurtă durată ale vântului. Revenind la recorduri, fiecare lună aduce câte un record. Chiar și luna octombrie 2022 a adus numeroase recorduri, mai ales începutul lunii. Pe de-o parte China s-a confruntat cu cele mai ridicate temperaturi, undeva la 40 de grade, iar în Grecia au fost cele mai coborâte temperaturi, chiar sub zero grade” a spus meteorologul ANM, în interviul acordat DCNews. 

Când va cădea prima ninsoare. Temperaturi de vară în pragul iernii. Prognoza actualizată de la ANM

”Și la noi în țară, am avut câteva recorduri, pe parcursul acestei luni. Am avut la Slatina 25 de grade Celsius, când, în mod normal, ar trebui să avem maxime până la 17 – 18 grade pentru sudul teritoriului” a continuat Mirela Polifronie, afirmând că și-n următoarele zile vom avea temperaturi mai ridicate.

EXCLUSIV Prognoza meteo a iernii. Florinela Georgescu anunţă temperaturi de MINUS 20 de grade Celsius. „Pot fi coduri roşii de vreme severă” VIDEO

Prognoza meteo a iernii. Meteorologii AccuWeather spun că există indicii că traseul furtunilor generale din această iarnă va viza în special sudul Europei. În acest sezon de iarnă, experții spun că modelul general va fi influențat în mare măsură de La Niña, un fenomen oceanic și atmosferic. O iarnă mai caldă decât media normală va fi în nord-estul Europei. Vor exista și perioade de vreme instabilă și rece, dar numeroși factori atmosferici indică o vreme în general călduroasă pentru aceste zone.

PROGNOZA IERNII 2022-2023. Vom avea ger cumplit, se anunţă MINUS 25 de grade Celsius. Când vin ninsori viscolite, vortexul polar s-a rupt mai devreme

Pentru România se anunță precipitații mai însemnate cantitativ cu refacerea deficitului de umiditate. Va fi mai rece în nord, centru, nord-vest, nord-est. Vor fi perioade cu temperaturi mai scăzute, dar și perioade ușor mai ridicate decât normalul perioadei.

„Este o estimare timpurie”, a spus Florinela Georgescu (ANM). „Pe de altă parte, cam toate centrele mari ale lumii, în această perioadă, încep să iasă cu estimările peste iarnă. Este bine să urmărim estimările de peste o lună, deci cele care vor veni în luna noiembrie. E prima prognoză pentru iarnă, dar nu trebuie să înțelegem că asta e, nu se mai întâmplă nimic, dimpotrivă. În cursul lunii noiembrie, trebuie să ne uităm la toate estimările care vor veni și să luăm în considerare, mai ales în contextul actual, și probabilitatea, chiar dacă mică, de apariție a unor fenomene extreme”, a spus Florinela Georgescu, în direct la România TV.

„Suntem într-o perioada în care temperatuile se incadreaza în normal, dar trebuie să fim atenţi la temperaturile nopţilor, mai ales în zonele depresionare. În următoarele patru săptămâni, datele arată că temperaturile se vor încadra în limite apropiate de normal, chiar uşor peste normă în multe regiuni”, a spus şefa meteorologilor la România TV.

Prognoza meteo iarna 2022- 2023, când vin ninsorile adevărate. Fenomenul care influenţează vremea în toată Europa
În ceea ce priveşte iarna 2022-2023, „este foarte devreme sa vorbim despre ce ne asteapta, putem face anumite detalii, sa ne aducem aminte ce inseamna o iarna, ger temperaturi care noptile pot coborî spre -20 de grade poate mai jos, dar nu sunt excluse si episoade cu vreme calda, valori peste 15 grade. Momentan, cele mai timpurii semnale despre regimul temperaturilor arată că vom putea avea o iarna apropiata normelor, dar niciodata nu trebuie sa excludem apartia fenomenelor severe pe un interval scurt de timp”, a mai precizat Florinela Georgescu.

„Pana acum, furtunile au fost asociate fenomenelor de vară, dar sezonul de iarna poate aduce si el episoade cu vant mai intens, episoade de viscol, si asa cum am vazut si anul trecut cand fenomenele sunt severe si avertizarile sunt adecvate, si in sezonul rece este posibil sa apara avertizari de cod portcolaciu si rosu in situatiile severe”, a mai spus Florinela Georgescu.

Prognoza meteo actualizată. Vortexul polar se formează cu repeziciune, cum va fi iarna 2022-2023 în România

Un vortex polar apare acum în stratosferă peste Polul Nord. A început să se formeze pe măsură ce răcirea sezonieră s-a intensificat și va continua să se consolideze până în iarna anului 2022/2023. Având o istorie lungă de impact asupra iernilor din Statele Unite și Europa, este monitorizată evoluţia lui îndeaproape în fiecare toamnă și iarnă.  În prezent, temperatura este deja în scădere în stratosferă.

Prognozele meteorologice pe termen mediu, realizate de două mari institute europene, arată că vom avea o iarnă cu puțină zăpadă, ceea ce ar putea crea probleme în agricultură.