Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi-a exprimat speranţa ca în perioada următoare să existe o decizie la nivel politic pentru adoptarea certificatului electronic COVID, prin care s-ar evita un ‘lockdown’, închiderea şcolilor şi un număr mare de decese cauzate de infecţia cu SARS-CoV-2.

O decizie la nivel politic pentru adoptarea certificatului electronic COVID ar evita închiderea școlilor, un „lockdown” şi un număr mare de decese cauzate de infecţia cu SARS-CoV-2, a declarat miercuri ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, într-o conferință de presă comună cu medicul Adriana Pistol, șefa Centrului Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Reguli noi pentru gradația de merit 2024. Vezi calendarul și ...

România, campioană mondială la robotică. Elevii din Focșani ...

Şcolile din România se pregătesc de deschidere. Nouă licitaţie pentru teste, ambalate INDIVIDUAL de această dată

„Din păcate, o măsură care să încetinească transmisia, respectiv utilizarea acelui certificat COVID – noi l-am elaborat, dar, cum bine ştiţi, el nu a fost adoptat – este o măsură pe care am fi vrut să o luăm, chiar dacă temporar, în România, încât să putem să gestionăm mai bine acest val cinci. Rămâne de văzut dacă în perioada următoare va exista o decizie politică, care să poată să ducă la adoptarea unui astfel de document, încât să evităm trei lucruri majore (…) pe care eu, personal, cât şi colegii mei, ca oameni de sănătate, doresc să le evite.

Surpriză pentru elevi la revenirea din vacanţa de iarnă. S-a decis în Guvern. Care este noua structură a anului şcolar
În primul rând, dorim să evităm un lockdown, care ar afecta foarte serios viaţa economică a ţării, dorim să evităm închiderea şcolilor – întotdeauna am militat pentru menţinerea şcolilor deschise, sigur, în condiţii de siguranţă pentru elevi şi pentru personalul didactic – şi, bineînţeles, ceea ce ne preocupă cel mai mult, este vorba despre un număr cât mai mare de decese, reducerea numărului de decese este esenţială şi trebuie să avem la dispoziţie toate instrumentele pentru ca acest lucru să poată fi realizat şi în ţara noastră”, a mai spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

„O creștere necontrolată a numărului de cazuri, cu depășirea resurselor sistemului de sănătate, poate avea trei consecințe: e posibil să fie lockdown, e posibil să prești activitatea în școli, sper să nu fie așa, pentru că toate aceste lucruri le-am combătut întotdeauna și sunt adeptul măsurilor preventive în locul celor care duc la blocarea activităților sociale și economice. Lucrul cel mai important a fost legat de controlul deceselor, acre ar trebui să nu mai fie îmntr-un număr la fel de mare ca în valul 4, de aceea trebuie săne asumăm cu toții anumite lucruri întrucât efectele pandemiei să fie cât mai puțin grave pentru societate și pentru viața cetățenilor”, a mai spus Alexandru Rafila.

Potrivit noului calendar aprobat în noiembrie, toate clasele din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal vor fi în vacanţă de vineri, 24 decembrie, până duminică, 2 ianuarie 2022, urmând să se întoarcă la cursuri pe 3 ianuarie.

Grupele/clasele din învăţământul preşcolar şi primar vor avea vacanţă până pe 9 ianuarie 2022.

Semestrul I se va încheia pe 14 ianuarie, iar semestrul al doilea va începe pe 17 ianuarie.

Următoarea vacanţă – cea de primăvară (Paşte) – va fi de vineri, 15 aprilie 2022 – până duminică, 1 mai 2022. 

Şcolile ar putea să se închidă în ianuarie, în urma unei greve generale în învăţământ

Varianta intrării angajaţilor din educaţie în grevă generală în ianuarie, situaţie care ar duce la închiderea unităţilor de învăţământ, este foarte probabilă, deoarece angajaţii se simt umiliţi de faptul că Guvernul nu intenţionează să le majoreze anul viitor salariile conform legii, au declarat, vineri, pentru AGERPRES, liderii a două federaţii sindicale din învăţământ.

„Primim foarte multe semnale contondente, reacţiile sunt extrem de dure, oamenii vor să protesteze. Aşa cum am transmis şi Guvernului astăzi, după 3 ianuarie se va ajunge foarte probabil la o grevă generală, adică s-ar putea să apară neplăcuta surpriză să se pună lacătul pe şcoli. Am transmis asta, astăzi, unui consilier al prim-ministrului, să îi comunice, pentru că lucrurile nu mai pot fi acceptate aşa cum sunt”, a afirmat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie (FSE) Spiru Haret, Marius Nistor, a confirmat că posibilitatea unei greve generale este una reală.

„În condiţiile actuale, da (închiderea şcolilor în urma unei greve generale – n. r.) e o posibilitate reală”, a spus acesta.

El a precizat că membrii FSE „Spiru Haret”, FSLI şi „Alma Mater” vor picheta, luni, sediul Guvernului.

„Începând de luni, vor fi demarate acţiuni de protest, cu pichetarea Guvernului, începând cu ora 12:30. Reprezentanţii federaţiilor sindicale din învăţământ – Spiru Haret, FSLI şi Alma Mater – vor fi luni în Piaţa Victoriei. Acţiunea va continua şi în zilele următoare şi va fi urmată, bineînţeles, şi de alte forme de protest, solicitate de membrii noştri de sindicat – neîncheierea situaţiilor şcolare şi chiar grevă generală”, a menţionat Marius Nistor.

Preşedintele „Spiru Haret” a menţionat că Executivul intenţionează să majoreze salariile angajaţilor din educaţie cu 4%, însă aceştia ar trebui să primească aproximativ 17%.

„Dacă aseară se discuta de îngheţarea salariilor din învăţământ, prin prorogarea creşterilor salariale stabilite pe Legea 153 – ar fi însemnat al treilea an consecutiv – astăzi, să vii să spui că le dai o pătrime din ceea ce ar trebui să primească, şi de fapt pătrimea nu este pătrime, e jumătatea pătrimii, deci cam 4% în medie, sau mai precis 50-60 de lei în medie, nu înseamnă altceva decât umilinţă şi bătaie de joc la adresa întregului corp profesoral şi a salariaţilor din educaţie. Ca să nu mai vorbim că Guvernul nu se gândeşte câtuşi de puţin şi la personalul nedidactic, care nu e prevăzut în această aşa-zisă pătrime, personal care e absolut indispensabil, mai ales în perioadă de pandemie. Trebuia să primim două tranşe, care înseamnă peste 17%, iar dacă e să le reactualizăm cu rata inflaţiei ne ducem pe la 25%, pentru că în momentul de faţă tot ceea ce înseamnă aşa-zisă creştere salarială este de fapt doar o acoperire parţială a inflaţiei din ultimii ani. Şi bineînţeles că oamenii îşi pun întrebarea că la cât a duduit economia în ultimii doi ani, la aşa ceva am ajuns? Încă un an de restricţii (de îngheţare a majorărilor – n. r.)? În mod normal, premierul trebuia să se întâlnească cu reprezentanţii salariaţilor din învăţământ înainte să apară proiectul de ordonanţă de urgenţă care aseară prevedea îngheţarea salariilor în educaţie, iar astăzi, chipurile, prevede acordarea unei creşteri în medie de 4%. Faci întâlnirea înainte, nu faci întâlnirile după ce izbucneşte un conflict. Oamenii se simt efectiv umiliţi de tot ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme”, a precizat Marius Nistor.

La rândul său, preşedintele FSLI, Simion Hăncescu, a apreciat că Guvernul a demonstrat că are alte priorităţi decât educaţia, iar un profesor tânăr nu poate trăi cu un salariu de puţin peste 2.200 de lei pe lună.

„Revendicarea noastră principală este una de bun-simţ şi, practic, ea se referă la atingerea în 2022 a salariilor din grilă, aşa cum este în Legea 153. Să nu uităm că acest lucru trebuia să se întâmple din septembrie 2020. În septembrie 2020, chiar în condiţiile în care existau bani prinşi în Legea bugetului, ministrul de Finanţe de atunci, domnul Florin Cîţu, a refuzat să dea această mărire. Oamenii s-au aşteptat totuşi să se întâmple anul acesta, în septembrie 2021, numai că anul acesta iarăşi am fost omişi şi, surpriză, acum, în proiectul Legii bugetului pe anul 2022, în primă fază, Guvernul a propus să nu acorde nimic, să îngheţe, şi aseară au găsit cei de la Finanţe nişte bani ca să ne dea o mărire de 4%. Deci, mărirea nu este de 8%, cât ar însemna o tranşă, ci este de 4%. Deci, noi trebuia să avem 16% în total, iar din 16% dau doar 4%. Ca sumă brută e undeva la 120 de lei pentru un profesor, care înseamnă sub 70 de lei net. Asta este o bătaie de joc, iar oamenii sunt extrem de revoltaţi. Ultima mărire a fost la 1 ianuarie 2020, acea pătrime. Având în vedere faptul că inflaţia cumulată depăşeşte 10% în 2020 – 2021, era mai mult decât normal să se dea 16%. Ori, cu 4% e clar că mulţi dintre cei din învăţământ sunt chiar sub limita de subzistenţă. Dacă ne gândim la un profesor tânăr care are acum 2.200 şi ceva de lei net, plus 70 de lei în plus, vă daţi seama că tot în categoria săracilor este. Un profesor nu poate să trăiască, dacă mai are şi familie… Deci, e clar: Guvernul are alte priorităţi. Să nu uităm că cele mai multe categorii socio-profesionale au ajuns deja la nivel maxim (…) am crezut că va veni şi rândul nostru. Iată însă că nu a venit încă şi e clar că o asemenea chestie nu mai poate fi tolerată”, a susţinut Hăncescu.

Preşedintele FSLI a subliniat că cele trei organizaţii sindicale din învăţământ vor face front comun în ceea ce priveşte acţiunile de protest împotriva Guvernului.

„Şansele de grevă generală în ianuarie sunt foarte mari, având în vedere mesajele pe care le primesc de la liderii de sindicat şi de la membrii de sindicat. Nu au mai fost demult aşa de înverşunaţi, mai ales că în ultima perioadă au primit şi multe sarcini suplimentare – au fost şi împachetatori de teste de salivă, ore pierdute, plus alte sarcini în afară de obligaţiile pe care le au în fişa postului, şi acum, când văd această lovitură cruntă – ‘păi, stai puţin, adică chiar suntem luaţi de proşti?’. Noi avem şi salariaţi cu 1.700 de lei, personal nedidactic, oamenii nu vor avea cum să suporte. Sunt extrem de mulţi oameni nemulţumiţi, şi nemulţumiţi radical. Au spus că nu mai stau la discuţii. Vom face front comun, vom merge împreună. Acesta e motivul pentru care de luni încep protestele”, a explicat Simion Hăncescu.