Alexandru Rafila o trage la răspundere pe Ioana Mihăilă în plenul Camerei Deputaţilor. Rafila spune că PSD cere instituţiilor publice să investigheze posibile infractiuni legate de punerea in pericol a sanatatii publice prin greseli sau manipularea intentionata a datelor.

Alexandru Rafila: De ce ati tergiversat publicarea raportului  timp de 7 zile?

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Gabriela Firea vrea o discuţie cu Piedone, dar aşteaptă să ...

George Tuță, președintele PNL Sector 1: Dezastrul administrației ...

Citeşte şi Ioana Mihăilă: „Dacă vaccinăm cât mai mulţi oameni, un eventual val 4 va fi mai aplatizat şi ne va permite, poate, să mergem la şcoală”

„Gestionarea cu succes a pandemiei Covid depinde in increderea populatiei in personalul medical si in autoritatile publice. Daca este evidenta increderea populatiei in profesionalismul medicilor, nu acelasi lucru se poate spune despre autoritati. Punerea la indoiala a cifrelor referitoare la testare, registre persoane vaccinate, au creat val de nemultumire populatie. Grupul de Comunicare Strategica s-a dovedit a fi Grupul de Confuzie Strategica prin numeroasele comunicate incomplete sau incorecte din ultimul an. Plecarea ministrului a generat controverse legate de numarul real al deceselor,  s-a sugerat manipularea datelor din motive politice sau de alta natura.

Stimata dna ministru, am cateva intrebari pentru dvs:

– De ce ati tergiversat publicarea raportului  timp de 7 zile?

– De ce nu ati explicat de ce cele doua baze da date de la Ministerul Sanatatii unde apar diferente de aproape 30% intre numarul decese, nu au fost evaluate periodic pentru a elimina erorile?

– Cine este responsabil in minister pentru aceasta situatie si daca s-au dat sanctiuni?

– Exista dovezi privind pregatirea DSP si a spitalelor pentru introducerea datelor in aplicatie?

Sa ajuns aici datorita politizatii DSP si deprofesionalizarii, tentativelor de subirdonrae politica a INSP, si a lipsei de profesionalism la Ministrul S.

Cerem institutiilor publice abilitate sa investigheze posibile infractiuni legate de punerea in pericol a sanatatii publice prin greseli sau manipularea intentionata a datelor”, a declarat Alexandru Rafila.

Citeşte şi Ioana Mihăilă: „Nu aş discuta încă despre obligativitatea vaccinării profesorilor”

Ioana Mihăilă, răspuns pentru Alexandru Rafila. Ministrul anunţă anchetarea comitetului care monitoriza datele raportate

„Pentru publicarea datelor nu am tergiversat, ci am solicitat şi primit clarificări, pentru că noi primează exactitatea datelor şi nu rapiditatea lor. În mandatul lui Vlad Voiculescu au fost evidenţiate diferenţe care s-au accentat în acele perioade în care valurile pandemice au fost mai important.

Aţi întrebat despre intervenţiile in bazele de date. Acele modificări care au fost realizate după ce colegii mei au asigurat diferenţele urmăreau asigurarea corectitudinii datelor, nu urmăreau îngreunarea. Au fost scoase câmpurile care erau greu de completat. Vom lua toate măsurile pentru cercetarea disciplină a acestora.

Aţi întrebat dacă numărul de decese a influenţat măsurile de restricţiei. Măsurile de restricţie au fost luate pe baza incidenţei raportate”, a afirmat Ioana Mihăilă, în plenul de luni al Camerei unde a avut loc dezbaterea „Ora Guvernului”, la solicitarea PSD.

Ministrul a mai spus că MS nu va începe o vânătoare a vinovaţilor, iar aceste diferenţe în raportarea deceselor arată că sistemul are sincope şi este necesară o reformă în sistemul de sănătate.

Ministrul Sănătăţii a prezentat în Parlament datele din raportul privind decesele din cauza SARS-CoV-2

Reamintim că ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a fost prezentă, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, la „Ora Guvernului”, pentru a prezenta raportul Comisiei privind diferenţele de raportare a deceselor la persoane cu COVID-19, la solicitarea PSD.

„Mă aflu astăzi în Parlament să prezint cetăţenilor raportul pentru verificarea modului de raportare a deceselor COVID-19 realizat de comisia constituită cu acest scop. Am decis să prezint datele din raport în cel mai transparent mod, aşa cum am decis să fac public raportul. Această comisie a fost înfiinţată după ce în cadrul Ministerului Sănătăţii au fost evidenţiate diferenţe între numărul de decese raportate în cele două baze de date – Alerte MS şi Corona Forms. Din comisia care a prezentat raportul fac parte membri ai Ministerului Sănătăţii, membri ai Institutului Naţional de Sănătate Publică, membri ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi DSU, iar comisia a beneficiat de asistenţa tehnică a unui reprezentat al STS.

La începutul pandemiei, OMS a introdus noi coduri de boală pentru COVID, inclusiv pentru decesele determinate de COVID, respectiv U071 – deces de COVID-19 cu virus identificat şi U072 – deces de COVID-19 cu virus neidentificat. În martie 2020, în România s-au dezvoltat următoarele instrumente pentru profesionişti – metodologia naţională de supraveghere, redactată de INSP care conţinea setul minim de date pentru raportarea cazului suspect, inclusiv pentru decese şi schemele de raporte a cazului suspect pentru furnizorii de servicii de sănătate. Ele s-au revizuit şi actualizat periodic ori de câte ori OMS sau Centrul European pentru Controlul Bolilor au emis recomandări relevante. Tot în primele luni de pandemie s-au constituit platformele Corona Forms şi Alerte MS. Platforma Corona Forms cuprinde raportări zilnice, individuale, verificabile cu CNP. Platforma Alerte MS este una cu date de tip agregat numeric.  Comunicările zilnice privind persoanele decedate au avut la bază informaţiile din Corona Forms. Conform raportului Comisiei, aceasta apreciază că sursa oficială de raportare şi clasificare a deceselor pe cauze în România este certificatul constatator al decesului.

Voi repeta acum rezultatele analizei comisiei din informaţiile transmise de către INS. Astfel, în anul 2020, s-au înregistrat la nivel naţional 16.792 de decese cu diagnostic principal COVID-19, cu virus identificat şi respectiv 234 de cazuri cu diagnostic principal COVID-19 cu virus neidentificat. De asemenea, s-au înregistrat 3.590 de decese de alte cauze la care s-a asociat diagnostic secundar COVID-19, fie cu virus identificat şi respectiv 281 de cazuri cu diagnostic secundar COVID-19, cu virus neidentificat. Din analiza deceselor pentru codurile de boală U071 şi U072 raportate de spitale pe setul minim de date pentru anul 2020, aşa cum au fost ele colectate de INSP, se arată că pentru anul calendaristic 2020 s-a raportat un număr de 26.106 decese, dintre care 227 decese cu diagnostic principal COVID-19 şi respectiv 25.875 cu diagnostic secundar de COVID-19.

Referitor la cele 25.875 de decese cu diagnostic secundar, situaţia se prezintă astfel: 19.698 au diagnostic secundar cu codul U071, deces confirmat COVID, şi 6.181 decese au diagnostic secundar U072. În aceeaşi perioadă s-au înregistrat în Corona Forms 16.120 decese, iar în Alerte MS 18.498 de decese. Pe baza acestui raport, am solicitat Institutului Naţional de Statistică, Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar, direcţiilor de sănătate publică şi spitalelor clarificări, iar toate aceste clarificări vor sta la baza propunerilor şi măsurilor de îmbunătăţire a modului de raportare a deceselor COVID”, a precizat ministrul Sănătăţii.