Alexandru Rafila recunoaşte că tatăl său a lucrat în Securitate, până în 1949. „Un lucru absolut condamnabil”

Candidatul aflat pe listele PSD la Camera Deputaţilor a fost întrebat dacă tatăl său a fost în aparatul fostei Securităţi, iar el a confirmat. „Da, a lucrat până în 1949, în iunie. Eu nu știu foarte multe lucruri, am aflat despre aceste lucruri când eram student”.

„Tatăl meu a terminat Facultatea de Medicină în 1960. Eu m-am născut în 1961, iar evenimentele la care faceți referință s-au petrecut în anii ’48-’49”, a mai spus reprezentantul României la OMS.

Rafila e dezvăluit că tatăl lui este persoana despre care a menţionat CNAS că a fost născut în URSS în 1920. „Da, este adevărat. Bunicul meu a fost prizonier în Rusia, a lucrat în Armată, a fost prizonier și s-a întors cu un copil din Rusia, tatăl meu”.

Totuşi, tatăl său nu are nicio legătură cu uciderea unor țărani din Valea Crișului Alb la sfârșitul anilor ’40, aşa cum a transmis presa.

Alte articole

Scandal în Sănătate, medicii cu vârsta de pensionare nu mai pot profesa. Alexandru Rafila: „Trebuie să găsim o soluţie”

Cât valorează şi unde poţi vinde carnetele CEC şi de membru PCR sau UTC de dinainte de 1989. Dacă le mai ai, poţi lua o avere pe ele

„Acel lucru s-a întâmplat la două luni și jumătate după ce tatăl meu fusese exclus din Securitate și dat afară din Partidul Comunist Român. El era membru de partid. Iar tatăl meu, ulterior, a avut de suferit. A fost exclus din Facultatea de Medicină timp de 6 luni pentru că a fost considerat un element dușmănos. El nu a fost implicat în acel masacru”, a adăugat Alexandru Rafila la B1TV.

„Nu este nicio scuză pentru apartenența la o astfel de organizație. A fost exclus din Securitate și a fost dat afară și din PCR pentru că nu era corespunzător sarcinilor pe care trebuia să le îndeplinească”, a încheiat Rafila dezvăluirile.

Dezvăluirile lui Rafila au fost făcute în contextul în care, în ultimele zile, în presă a apărut suspiciunea că ar fi fiul fostului şef al Securităţii arădene descris ca torţionar într-unul dintre episoadele documentarului „Memorialul durerii”.