Alexandru Rafila spune că probabil vom ajunge să ne vaccinăm anti-Covid la un an sau doi. „Vaccinurile trebuie să ţină pasul cu mutaţiile”

Profesorul Alexandru Rafila spune că vaccinurile vor trebui să ţină pasul cu mutaţiile inevitabile ale coronavirusului.„Este posibil să avem cicluri de vaccinare similare cu cele pentru prevenirea infecției gripale, din două motive:  un motiv îl poate constitui variația antigenică, așa-numitele mutații, care pot duce la apariția unor tulpini noi și atunci ar trebui în fiecare an sau la doi ani, poate, asta e o chestiune pe care nu putem acum s-o stabilim, dar vaccinurile ar trebui să țină pasul cu aceste mutații, în cazul în care se dovedesc că nu mai sunt eficiente.

Citeşte şi Pedepse pentru cei care refuză vaccinarea. Israelul propune să nu li se dea voie în restaurante, hoteluri sau teatre

Asta este prima eventualitate. Cea de-a doua eventualitate este legată de persistența răspunsului imun, adică dacă persistența răspunsului imun va exista un an, doi ani sau trei ani. În funcție de această persistență a răspunsului imun după vaccinare, vor exista oportunități pentru administrarea acestei doze suplimentare periodic”, a arătat Alexandru Rafila la Digi24.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi BILANȚ VACCINARE 13 FEBRUARIE. Peste 35.000 de persoane s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

Alte articole

New York Times, dezvăluirea care ar putea arunca în aer pacea din Iran: Ivanka Trump a fost ţinta unei tentative de asasinare plănuit de Gărzile Revoluţionare din Irak

Pianista Alina Pavalache s-a stins din viață la vârsta de 63 de ani: „Acei oameni rari care au transformat sensibilitatea în limbaj”

Totodată, profesorul Rafila atrage atenţia că testele rapide de anticorpi (cele care funcționează cu prelevarea unei picături de sânge din deget) nu au fiabilitate mare. „Eu am avut o sesiune video cu autoritățile din China, împreună cu alți colegi, și am întrebat: Folosiți aceste teste în China? Au zis: Nu le folosim, pentru că dau foarte multe erori. În schimb, s-au vândut foarte multe pe piața europeană„, a mai spus Alexandru Rafila.

„În ceea ce privește testele serologice serioase care determină anticorpii, ele s-au perfecționat foarte mult. Dacă inițial erau teste care arătau tipul de anticorpi, adică cei care apar prima dată, în primă fază – se numesc imunoglobuline M (IgM) sau imunoglobuline G (IgG), fiind specifice infecției cu coronavirus, dar era un mix de anticorpi -, în momentul de față avem două elemente care contează.

Primul este legat de faptul că se detectează acum anticorpii anti-Spike, adică împotriva proteinei S, chiar mai mult decât atât, sunt anticorpi neutralizanți, adică sunt exact cei care blochează porțiuni din proteina S, responsabilă de atașarea la o celulă. Și putem avea – nu avem deocamdată teste exact cantitative, adică să vedem un titlu de anticorpi, ci avem teste semi-cantitative, care arată un grad de intensitate al reacției mai degrabă decât un nivel, o cantitate, de anticorpi”, a mai spus profesorul Rafila.