Prim-ministrul grec Alexis Tsipras le-a spus liderilor europeni că propune „un ansamblu de reforme care să ofere o repartizare corectă a acestei poveri şi cu cât mai puţine consecinţe care să ducă la recesiune, acoperind nevoile de finanţare ale ţării şi implementând un program care să ducă la creştere”.

„Să încercăm să găsim o soluţie durabilă şi corectă pentru problema Greciei, o soluţie fără măsuri extreme de austeritate care să condamne economia la un cerc vicios şi la recesiune. Alegerea poporului grec nu a fost o alegere a rupturii faţă de Europa. Putem spune ca tara mea a fost teren de experimentare a austeritătii în ultimii cinci ani. Banii care au fost acordati Greciei nu au ajuns niciodată la poporul elen. Sunt fonduri care au fost folosite pentru a salva fondurile greceşti şi europene. Ne dorim un acord cu partenerii nostri, însa un acord care să arate o posiiblitate de iesire din criza, un acord care sa contina reformele necesare. Fără creştere, nu vom putea ieşi din criza, primul nostru obiectiv trebuie să fie combaterea somajului şi intărirea companiilor”, a precizat premierul grec, în plenul PE de la Strasbourg.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Liderul bandei de motociclişti MC Comanches, condamnat în România ...

Marcel Ciolacu, despre şansele lui Iohannis la NATO: „Susţin ...

Propunerea Greciei trebuie, de asemenea, să conducă la un angajament de a găsi o soluţie durabilă pentru datorii şi să ţină cont şi de interesele economice şi geopolitice ale Europei, potrivit lui Tsipras, care a subliniat că propunerea de refinanţare a datoriei nu are ca scop să împovăreze Europa.

„Există lumină la capătul tunelului, care să aducă reforme credibile și necesare. În ultimii cinci ani, reformele care au fost luate au apăsat doar asupra unei părți a poporului grec. Trebuie să găsim o bază în care să reușim pe temelia unei dezvoltări sustenabile”, a mai spus premierul grec.

Alexis Tsipras le-a spus totodată parlamentarilor europeni că referendumul organizat la 5 iulie i-a oferit un mandat pentru a soluționa criza într-o manieră sustenabilă din punct de vedere social și economic.

CRIZA DIN GRECIA. ULTIMATUM pentru Atena: duminică, termenul final pentru prezentarea unei soluţii

Deşi şi-a pus toată Europa în cap, premierul grec a fost primit cu aplauze în Parlamentul European. Totul s-a desfăşurat sub privirile nu tocmai încântate ale preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz. În timp ce aleşii îl salutau şi îl pupau pe şeful Executivului de la Atena, Schulz şi-a început abrupt discursul în încercarea de a înăbuşi valul de simpatie stârnit de Tsipras în sală. 

Preşedintele Consiliului European i-a atras însă atenţia că au mai rămas doar patru zile pentru salvarea Greciei.

„Le cer tuturor liderilor să facă efortul de a ajunge la un consens. Dacă acest lucru nu se întâmplă, va însemna încheierea negocierilor, indiferent de consecinţe, inclusiv cel mai rău scenariu, acela în care toată lumea are de pierdut. Inabilitatea noastră de a găsi o soluţie poate duce la falimentul Greciei, falimentul sistemului bancar elen şi, cu siguranţă, cel mai mult va avea de suferit poporul grec. Cu certitudine va avea efecte şi asupra Europei. Bineînţeles, şi pe plan geopolitic. Cine spune că nu va fi aşa este naiv. Realitatea este că avem la dispoziţie doar patru zile pentru a încheia un acord final”, a spus și Donald Tusk, preşedintele Consiliului European. 

După discursul de 12 minute al premierului elen, au urmat intervențiile liderilor grupurilor politice din PE, unde unii eurosceptici au salutat victoria lui Tsipras la referendum afișând pancarte pe care era scris ‘OXI’ — ‘NU’ în greacă—, răspunsul electoratului elen la condițiile propuse anterior de creditorii internaționali ai Atenei pentru un nou plan de salvare.

Eurodeputatul german Manfred Weber, liderul PPE, cel mai mare grup din PE, și-a atras deopotrivă huiduieli și urale prin atacarea eșecului guvernului elen în cele cinci luni de la alegeri în a propune reforme. El l-a acuzat pe Tsipras că păcălește electoratul elen, că distruge încrederea în Europa și că îi insultă pe alți lideri.

„Domnule Tsipras, de la extrema-stângă și extrema-dreaptă primiți multe aplauze. Extremiștii Europei vă aplaudă. V-ati inconjurat cu prietenii gresiti. Nu mai mintiti oamenii, taierea datoriei nu va afecta bancherii, va lovi in asistente medicale din Slovacia si in functionari publici din Finlanda”, a spus Weber.

Fostul premier belgian Guy Verhofstadt, liderul liberalilor din PE, a fost aplaudat după ce i-a cerut lui Tsipras să-și respecte promisiunile de a elimina privilegiile care au sugrumat economia Greciei.

Tsipras părea că își ia notițe în timp ce Verhofstadt vorbea despre o astfel de listă de măsuri care include privatizarea băncilor, liberalizarea accesului la unele profesii sau eliminarea tratamentelor speciale pentru magnații din domeniul naval, armată și Biserica Ortodoxă.

„Alegerea pe care o aveți de făcut este foarte simplă. Cum vreți să rămâneți în istorie?”, a spus Verhofstadt, precizând că marea majoritate a grecilor vor să rămână la euro. „Ca un accident electoral care și-a sărăcit și mai mult poporul? Sau vreți să rămâneți în istorie, domnule Tsipras, ca un adevărat reformator revoluționar?”, a adăugat el.

Britanicul Nigel Farage, liderul UKIP, partid anti-UE, a spus că criza din Grecia nu a făcut decât să confirme clivajul dintre economiile din nordul și cele din sudul Europei care a făcut ca euro și Uniunea Europeană să fie nefezabile.

„Proiectul european începe de fapt să moară”, a spus Farage, adresându-se lui Tsipras. „Sincer, dacă aveți curajul, ar trebui să conduceți poporul elen afară din zona euro cu capul sus”, a adăugat liderul UKIP.

Tsipras a venit cu o replică, dupa trei ore de dezbateri. „Nu am niciun plan secret pentru Grexit. Vreau un acord viabil, pentru asta lupt. (…) Nu vrem noi imprumuturi pentru a le plati pe cele vechi. (…) Maine, din nou, vom veni cu cateva propuneri foarte specifice”.

A urmat Donald Tusk, presedintele Consiliului European, care i-a trimis o aluzie premierului grec la apropierea de Putin şi de Rusia. „Moralitatea inseamna sa-ti platesti datoriile. Sursa crizei grecesti sunt cheltuielile excesive, nu moneda unica. (…) Acesta este cu adevarat ultimul apel pentru trezirea la realitate. (…) Cauta ajutor printre prieteni si nu printre inamici, mai ales daca nu te pot ajuta”.