Alina Ghica: Ameninţările la adresa independenţei justiţiei au fost în 2012 mai vizibile ca oricând

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a subliniat că, în contextul unor declaraţii din sfera politică de natură a aduce atingere independenţei justiţiie, CSM a avut reacţii ferme, de la apărarea reputaţiei magistraţilor, până la situaţii de sesizare a Curţii Constituţionale.

Alina Ghica a adăugat că în 2012 au fost aplicate sancţiuni disuasive în cazul unor magistraţi, inclusiv în cazul unui membru al CSM suspectat de fapte de natură penală.

Judecătoarea Alina Ghica a mai spus că, în 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a pornit la drum cu o serie de obiective care s-au concretizat în acţiuni adaptate contextului social, dar ţind cont şi de recomandările făcute de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Ghica a precizat că CSM a avut un dialog permanent cu reprezentanţii CE, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Preşedintele CSM a subliniat că 2012 a fost anul în care rapoartele Comisiei Europene în cadrul MCV au evidenţiat pentru prima dată evoluţia pozitivă a Consiliului Superior al Magistraturii.

Preşedintele Traian Băsescu participă la şedinţa Plenului CSM, în care este prezentat raportul de activitate din 2012 al instituţiei şi apoi este aleasă noua conducere.

La şedinţa CSM, prezidată de şeful statului, sunt prezenţi membrii Consiliului, prim-adjunctul procurorului general al României, Daniel Morar şi ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îşi aleg noua conducere, întrucât mandatul preşedintelui Alina Ghica şi cel al vicepreşedintelui Oana Schmidt Hăineală expiră.

Judecătorul Mircea Aron şi procurorul Oana Schmidt Hăineală candidează la funcţia de preşedinte al CSM.

Anul trecut, Alina Ghica şi Oana Schmidt Hăineală şi-au depus un proiect comun, însă pe parcursul anului s-a simţit faptul că vicepreşedinta Consiliului, procuroarea Hăineală, a condus mai mult decât preşedinta Ghica.

Surse din magistratură spun că anul acesta cele două magistrate vor să facă rocada, astfel ca Hăineală să preia conducerea, iar Ghica să-i fie vicepreşedinte.

Faptul că un procuror îşi depune candidatura pentru preşedinţia CSM în condiţiile în care acest for are în componenţă mai mulţi judecători decât procurori a generat discuţii în sistemul judiciar.

Nu există vreo interdicţie prevăzută de lege cu privire la posibilitatea unui procuror de a fi preşedinte al CSM. De asemenea, acest lucru nu ridică probleme de constituţionalitate, susţin membri ai CSM.

Pentru ca tandemul Hăineală-Ghica să fie ales, acesta ar avea nevoie de zece voturi, cu tot cu cel al preşedintei instanţei supreme, Livia Stanciu, şi cele două reprezentante ale societăţii civile în CSM, Corina Dumitrescu şi Daniela Ciochină.