Almazbek Atambaiev, ales preşedinte al Kîrgîzstanului din primul tur de scrutin

Premierul Kîrgîzstanului, Almazbek Atambaiev, a fost ales din primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, obţinând circa 63 la sută din voturi, a anunţat luni preşedintele comisiei electorale din această fostă republică sovietică din Asia centrală, Tuigunali Abdraimov.

„Potrivit cifrelor preliminare, Almazbek Atambaiev a fost ales preşedinte al Kîrgîzstanului, datele definitive vor fi anunţate după ce comisiile electorale regionale vor trimite toate originalele protocoalelor” de la secţiile de vot, a explicat el.

Acest proces trebuie să se încheie cel mai târziu în 20 de zile.

„Se poate spune că a câştigat din primul tur”, a mai spus Abdraimov, ale cărui declaraţii au fost difuzate de televiziunea kîrgîză.

Alte articole

Ilie Bolojan: Dacă președintele României nu colaborează cu Guvernul, ne batem joc de țară

CTP nu concepe România fără Bolojan preşedinte: „Un risc major de securitate”

După numărarea a 95 la sută din buletinele de vot, Atambaiev a obţinut 62,88 la sută din voturi şi i-a devansat pe cei doi opozanţi naţionalişti, Adahan Madumarov (14,91 la sută) şi Kamcibek Taşiev (14,42 la sută).

În noaptea de duminică spre luni, tabăra premierului a revendicat deja victoria, care a fost imediat denunţată de cei doi opozanţi.

Alegătorii din Kîrgîzstan au votat duminică pentru desemnarea unui nou preşedinte, într-un scrutin tensionat care ar trebui să asigure stabilitatea fostei republici sovietice, teatrul unei revoluţii sângeroase urmate de violenţe etnice în 2010.

Alegerile prezidenţiale reprezintă un test esenţial pentru Kîrgîzstan, care nu a înregistrat niciodată în istorie un transfer paşnic de putere de la declararea independenţei, în 1991, şi care s-a confruntat, în martie 2005 şi în aprilie 2010, cu două revoluţii sângeroase.

Din aprilie 2010, ţara este condusă de preşedinta interimară Rosa Otunbaieva, care nu putea candida pentru alegerile de duminică.

Kîrgîzstanul s-a dotat anul trecut cu o nouă Constituţie, care limitează prerogativele şefului statului şi instaurează primul regim parlamentar din Asia centrală.