Ambasadorul României în Japonia speră la promovarea schimburilor culturale dintre cele două ţări

Dragostea lui Radu Şerban pentru haiku şi admiraţia pentru poeţii japonezi de haiku, inclusiv legendarul perioadei Edo, Matsuo Basho, a culminat cu publicarea unei cărţi de haiku în română în ţara sa de origine – pe teme de natură şi religie – în iulie anul trecut, scrie agerpres.ro.

El se mândreşte a fi un succesor al lui Gheorghe Bâgulescu – un ataşat militar român în Japonia în anii 1930, care mai târziu a devenit ambasador şi a scris un roman despre daimyo, încercând să studieze şi să înţeleagă literatura japoneză cât mai mult posibil.

Romanul lui Bâgulescu „Yamato Damashii” /”Suflet japonez”/ a fost publicat în trei volume în 1937 şi a fost tradus apoi în limbile engleză, franceză şi japoneză. Şerban spune că ar dori ca mai mulţi japonezi să ştie despre această carte şi că a existat un român cu peste 70 de ani în urmă „care a avut un interes profund pentru istoria şi cultura japoneză”.

În interviul acordat The Japan Times, Şerban subliniază că literatura japoneză şi, în special, haiku câştigă popularitate în România. Mulţi români scriu haiku în limba lor maternă, pentru că haiku în română funcţionează la fel ca în japoneză, explică el.

Alte articole

Prima alarmă de mega-cutremur din istorie a răsunat la Tokyo după ce un seism de peste 7,5 grade a făcut victime în nordul Japoniei

Cutremur devastator de 7,6 în Japonia: Autoritățile avertizează asupra unui tsunami uriaș, cu valuri de până la trei metri

„Aceleaşi norme funcţionează pentru haiku în română – cum ar fi modul în care este scris în cinci-şapte-cinci silabe, având o idee sau o imagine”, afirmă el.

Şerban a remarcat faptul că interesul în învăţarea limbii şi culturii japoneze este de asemenea în creştere în ţara sa, unde aproximativ 2.500 de persoane studiază japoneza. Universitatea din Bucureşti, care a înfiinţat un departament de limbă japoneză în 1975, a deschis Centrul de Studii Japoneze în 2010.

Şerban deplânge în schimb că limba română nu se învaţă la fel aici, în Japonia. „La nicio universitate din Japonia nu se învaţă în prezent limba română. Este ambiţia mea să stimulez autorităţile şi universităţile din Japonia, să încerce să înceapă predarea limbii române la o universitate”, declară el.

Pentru început, adaugă el, ambasada a organizat în acest an un concurs de limba română, care a avut ca temă pentru concurenţi japonezi să rostească un discurs, să recite o poezie sau să joace într-o scurtă piesă în limba română.

Şerban mai spune că a aflat despre diferitele aspecte ale culturii japoneze urmărind filme şi programe TV când era tânăr în România, în anii 1970. Printre favoritele sale se numără „Cei şapte samurai” al lui Akira Kurosawa şi adaptarea pentru televiziune în japoneză a desenului animat clasic elveţian „Heidi”. Bestseller-ul „Shogun” al lui James Clavell şi versiunea sa de film de asemenea i-au dat o şansă de a învăţa mai multe despre Japonia, precizează el.

În acele zile, cultura japoneză era mai uşor accesibilă pentru români decât cea din alte ţări din afara blocului comunist ,”probabil pentru că Japonia era mai uşor de acceptat de conducătorii comunişti – fiind atât de departe şi neavând influenţă directă asupra istoriei României”, remarcă Şerban.

„Am fost foarte mult legaţi de Franţa prin cultură, dar probabil că era mai greu /pentru România/ să aibă relaţii cu Franţa decât cu Japonia, deoarece conducătorii comunişti se temeau de influenţa culturală occidentală asupra poporului român”, notează ambasadorul.

Născut la Ungheni, Şerban deţine un doctorat în studii europene de integrare economică şi a servit în diferite posturi în Ministerul Economiei şi Comerţului între 1975 şi 1989. El face parte din Ministerul Afacerilor Externe din 2002.

Ambasadorul a subliniat că deşi promovarea relaţiilor culturale şi educaţionale este una dintre priorităţile sale, întărirea legăturilor economice dintre cele două ţări este în continuare misiunea sa cea mai importantă în Japonia.

Deşi există deja cooperare tehnologică între cele două ţări în industrie, a oţelului, de maşini şi componente auto, el a spus că speră să vadă mai multe investiţii japoneze în afaceri în România, în special în turism, agricultură, energie hidro şi eoliană, precum şi în infrastructură.

Spunând că România este o destinaţie turistică atractivă pentru japonezi, el adaugă: „Vreau ca japonezii să ştie mai multe despre peisajul nostru frumos şi natură”.

Cu un ajutor economic din Japonia, menţionează Şerban, o linie de metrou este în curs de construcţie între centrul oraşului Bucureşti şi aeroportul internaţional al capitalei, iar potrivit planurilor, una dintre staţii se va numi Tokio.

După ce a trăit şi muncit în Japonia aproape un an, Şerban afirmă că vede un factor comun interesant între români şi japonezi – de exemplu, dragostea comună pentru muzica pop.

El mai spune că acest lucru poate fi văzut după ce Alexandra Stan, o compozitoare şi interpretă româncă de 23 de ani, a câştigat Gold Disc Award în Japonia în luna ianuarie.

El menţionează de asemenea că atât japonezii cât şi românii împărtăşesc acelaşi tip de valori, deşi convingerile religioase ale oamenilor din cele două ţări sunt diferite. „Regulile de bază ale vieţii sunt aceleaşi – respectul pentru viaţa umană, respectul pentru natură, smerenia oamenilor, precum şi încurajarea şi promovarea dragostei pentru oamenii de pe Pământ”, conchide ambasadorul român.