Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valeri Kuzmin: „Nu căutăm război cu România”

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, spune că interviul acordat de şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, în care avertiza că populaţia României trebuie să fie pregătită pentru eventualitatea unui război se înscrie în seria declaraţiilor de acest gen pe care le fac diverşi omologi de-ai săi la presiunea liderilor politici, care caută să promoveze o „isterie militară”.

Ambasadorul susține că Rusia nu este o ameninţare la adresa României, dar pe de altă parte, spune că a atras atenţia Bucureştiului în privinţa ajutorului militar pentru Ucraina, iar „nişte consecinţe trebuie prevăzute”.

Marcel Ciolacu, declarații despre produsele românești, proteste și serviciul militar: „Nu vine niciun pericol din Rusia!”
„Ce a spus generalul Gheorghiţă Vlad în interviul acordat presei reprezintă o afacere internă a României. El pleacă de la premisa că cineva ameninţă România din afară şi destul de transparent arată cu degetul spre Rusia. Rusia nu reprezintă nicio ameninţare la adresa României. Dar de îndată ce România invită şi mai multe trupe, se declară îngrijorată de serviciul militar, atunci sigur că nişte consecinţe trebuie prevăzute. Vorbim în mod deschis despre ele, dar în niciun caz nu căutam război”, a declarat miercuri, într-un briefing de presă, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, relatează News.ro.

„În ceea ce priveşte detaliile, sigur, nu este treaba mea să le comentez. Altfel, ce aţi găsit aşa de interesant, aşa de surprinzător în interviul domnului Vlad Gheorghiţă? A fost un interviu obişnuit. V-am dat exemple similare (cu oficiali militari – n.r.) din Cehia, Polonia, Estonia, Lituania – toate încurajează un fel de isterie militară şi sunt împinse şi rostogolite de liderii politici. Sigur, ei (comandanţii militari – n.r.) îşi fac treaba aşa cum ştiu ei mai bine pentru funcţia şi îndatoririle pe care le au”, a adăugat ambasadorul rus.

Alte articole

Ucraina revendică un atac cu rachete asupra Crimeei. Flota rusă şi-a retras navele spre porturi mai sigure

Război în Ucraina, ziua 878. Armata rusă a atacat cu rachete şi noi tipuri de drone instalaţii energetice ucrainene. Yemen, bombardat de Israel

El a mai spus că acei lideri occidentali, politicieni, membri ai Parlamentului European, militari care fac declaraţii despre ameninţarea rusă urmăresc ca după retragerea din activitate sau după încheierea mandatului să obţină poziţii bine plătite la conducerea unor corporaţii industriale militare, diferite fundaţii, think-tank-uri, centre de analiză şi studii strategice.

Pe de altă parte, Kuzmin a spus că în cursul anului nu o dată partea rusă a atras atenţia autorităţilor române că „este inadmisibilă asistenţa militară persistentă acordată regimului criminal neonazist de la Kiev. Eforturile noastre au vizat avertizarea autorităţilor române că eventuala folosire a avioanelor americane de luptă de pe teritoriul românesc în viitoare operaţiuni militare – acele avioane ar urma să fie date Kievului în curând, chiar au apărut ştiri recente că unele dintre ele deja au fost desfăşurate în Ucraina – împotriva populaţiei sau a forţelor armate ruse, acest fapt va fi considerat de Rusia drept o implicare directă în conflictul ucrainean”, a punctat reprezentantul diplomatic al Federaţiei Ruse la Bucureşti.

Citește și: Marcel Ciolacu: „Am discutat astăzi cu ambasadorii statelor membre UE la București. Am reiterat cu fermitate solicitarea de a clarifica aderarea completă la spațiul Schengen”

El a mai spus că „fără participarea Rusiei nu poate fi imaginată o arhitectură de securitate europeană” şi susţine că pregătirile militare pe care le fac ţările occidentale, din „perspectiva mai amplă, a arhitecturii de securitate şi stabilitate europeană, sunt activităţi în detrimentul consolidării reale a unor astfel de perspective”.

La acest punct, ambasadorul şi-a amintit de o „frumoasă remarcă” a şefului său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, pe care întâmplător o avea tipărită pe o foaie aflată printre hârtiile cu care a venit la briefingul de presă şi, găsind-o, a citit declaraţia completă, tradusă în engleză. Era vorba despre ceea ce Serghei Lavrov a numit, într-un interviu acordat presei ruse de stat, la sfârşitul anului trecut, „mentalitatea insulară a Statelor Unite”:

„Americanii sunt oameni foarte cinici. Au dezvoltat ceea ce se numeşte uneori o mentalitate insulară, la fel ca Marea Britanie. Majoritatea coloniştilor care s-au mutat în America au fost britanici. Aceştia au eradicat triburile indigene şi i-au forţat pe supravieţuitori să se retragă în rezervaţii. Această mentalitate insulară este întărită de ideea ca nimeni din jurul lor să nu reprezinte o ameninţare serioasă la adresa securităţii, cu excepţia ameninţărilor pe care ei înşişi le creează. Ei au sentimentul că lucrurile sunt în regulă acasă, peste ocean, şi că pot profita de situaţiile incerte. Aşadar, planul este de a crea confuzie şi de a profita de pe urma ei. A început în Vietnam. Au vrut ca acea ţară să devină o democraţie capitalistă în loc de un stat comunist. Au urmat Irakul şi Libia. Toată lumea este conştientă de acest lucru. Serbia este pe buzele tuturor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Ucraina”, a declarat Lavrov în interviul de la sfârşitul anului.

„Din nefericire, ţările europene, ale căror economii au suferit lovituri puternice ca rezultat al acestei noi aventuri militare a Statelor Unite în Ucraina, în care întreaga NATO s-a trezit implicată şi în care întreaga competitivitate a pieţei globale a suferit pierderi grele, sunt acum în poziţia de a le fi solicitat tot mai mult şi mai mult ajutor militar pentru regimul neonazist – menit pieirii – de la Kiev”, a explicat ambasadorul Valeri Kuzmin. „Preşedintele nostru a explicat calm şi serios: noi mergem să eradicăm definitiv şi ferm neonazismul, pentru că experienţele noastre anterioare ne-au adus la această convingere. Această treabă trebuie făcută”, a spus el.